Decizia ÎCCJ nr. 34/2023 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 50. Pentru a stabili dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune cu prioritate evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 51. Aceasta presupune verificarea îndeplinirii simultane a tuturor condițiilor prevăzute pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, condiții extrase din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă și care pot fi enunțate astfel: – existența unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 52. Analizând sesizarea în limitele configurate de instanța de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două condiții de admisibilitate legate de titularul sesizării și stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată sunt îndeplinite. ... 53. Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă, învestită cu soluționarea apelului, urmând a judeca cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 54. Cât privește legătura chestiunii de drept cu cauza, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să conducă la consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecății. ... 55. Deși art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 56. De asemenea, mecanismul dezlegării unor chestiuni de drept nu poate fi deturnat de la funcția instituită de lege, cea de interpretare a legii, în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare. ... 57. Ca atare, operațiunile de interpretare și aplicare a textului de lege la diferite circumstanțe, proprii fiecărui litigiu în parte, nu pot fi atribuite Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revin instanței învestite cu soluționarea cauzei. ... 58. Cu alte cuvinte, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, instanța supremă nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților de interpretare a unui text normativ. ... 59. Pornind de la aceste statuări, se reține că obiectul litigiului în cadrul căruia a fost formulată prezenta sesizare constă în stabilirea venitului brut lunar în funcție de care urmează să se facă actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului, fost judecător. ... 60. În cauză, pensia de serviciu a reclamantului a fost stabilită în baza Legii nr. 303/2004, în luna noiembrie 2015, când era în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010. ... 61. Acesta a solicitat prin acțiunea introductivă ca la actualizarea pensiei sale să fie avută în vedere, începând cu 1 ianuarie 2020, majorarea drepturilor salariale ale judecătorilor aflați în activitate, așa cum a fost stabilită prin Ordinul ministrului justiției nr. 576/C din 18 februarie 2020. ... 62. În apărare, pârâtul a invocat Decizia civilă nr. 1.678 din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată într-un proces purtat între aceleași părți, apreciind că prin aceasta s-a stabilit, în cazul reclamantului, că la actualizarea pensiei de serviciu se ia în calcul indemnizația de încadrare brută lunară a unui magistrat, fără sporurile pe care le încasează cel în activitate. ... 63. La soluționarea acțiunii, prima instanță a avut în vedere, pe de o parte, faptul că unele sporuri au fost incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând o majorare a cuantumului acesteia ca urmare a adoptării Legii-cadru nr. 330/2009, care stabilește un alt mod de calcul al indemnizației de încadrare brute lunare, și, pe de altă parte, incidența art. 45 din Legea nr. 5/2020, potrivit căruia „În aplicarea prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2020, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se majorează cu 1/3 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2019“. ... 64. Prin apelul formulat, reclamantul susține că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie să se aibă în vedere venitul brut lunar compus din indemnizația de încadrare brută lunară majorată, la care se adaugă sporurile în procentul avut la data pensionării, procent ce se aplică asupra indemnizației majorate. ... 65. În acest context, instanța de trimitere solicită lămurirea sintagmei „indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime“ din cuprinsul art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. ... 66. Lămurirea acestei sintagme nu poate fi însă disociată de circumstanțele particulare ale cauzei a căror evaluare ar permite stabilirea elementelor bazei de calcul în funcție de care se actualizează pensia de serviciu a reclamantului. ... 67. În consecință, instanța de trimitere nu solicită o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci chiar rezolvarea cauzei deduse judecății. ... 68. Or, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, operațiunile de identificare și aplicare a textelor de lege incidente la circumstanțele ce caracterizează fiecare litigiu neputând fi transferate completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 69. De altfel, dezlegarea ce poate fi dată prin parcurgerea acestei proceduri trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri a conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, adică a identificării voinței legiuitorului, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă. ... 70. Instanța de trimitere mai face referire și la faptul că, în ceea ce privește baza de raportare în vederea actualizării dreptului la pensia de serviciu, între aceleași părți au fost pronunțate, de instanțe diferite, mai multe decizii, cu concluzii diferite, inclusiv Decizia civilă nr. 1.678 din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel București, invocată de pârât ca fiind obligatorie în privința modalității concrete de calcul al venitului în raport cu care urmează a fi făcută actualizarea pensiei reclamantului. ... 71. Aspectul evocat de instanța de sesizare, referitor la examinarea de către instanțele judecătorești a problemei privind actualizarea pensiei de serviciu, inclusiv în procese purtate între părțile din prezentul litigiu, prezintă relevanță din perspectiva noutății chestiunii de drept. ... 72. În lipsa unei definiții a „noutății“ chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 73. Astfel, caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 74. Or, chestiunea referitoare la actualizarea pensiei de serviciu a primit o dezlegare din partea instanțelor inclusiv în procese purtate între părțile din prezenta sesizare, așa cum rezultă din deciziile civile nr. 742 din 11 martie 2020, nr. 1.678 din 18 aprilie 2020, nr. 610/2022 din 3 februarie 2022 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și Decizia civilă nr. 4.132/2021 din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Pitești - Secția I civilă. ... 75. Din această perspectivă, chestiunea antamată de instanța de trimitere nu mai poate fi considerată nouă în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 76. Prin urmare, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, prezenta sesizare nu poate primi o dezlegare pe fond. ... 77. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...