Decizia ÎCCJ nr. 16/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 70. Pentru a analiza dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național, se impune, în primul rând, evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 71. Aceasta presupune verificarea îndeplinirii simultane a tuturor condițiilor prevăzute pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, condiții extrase din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă și care pot fi enunțate astfel: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... – problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, norma legală fiind susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite. ... ... 72. Prima și a doua condiție sunt îndeplinite, nefiind necesară o discuție suplimentară, iar cu privire la cea de-a treia se reține că instanța de trimitere judecă în ultimă instanță, față de dispozițiile art. 155 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. ... 73. După cum se poate observa din expunerea ce precedă, contestația formulată de reclamant a fost fundamentată pe faptul că toate perioadele muncite în intervalul 20.08.1981-2.12.1994, când a avut calitatea de cadru militar, activitatea sa fiind încadrată, în etape diferite, fie în „condiții deosebite“, fie în „alte condiții“, în mod retroactiv, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.294/2001, ar trebui să fie valorificate ca stagii de cotizare în sistemul public de pensii, așa încât să poată beneficia de reducerea vârstei de pensionare, conform art. 55 din Legea nr. 263/2010, și de complinirea stagiului de cotizare, chiar dacă la determinarea punctajului mediu anual se vor valorifica doar într-un sistem de pensii și nu se pot dubla ca drepturi bănești. Prima instanță a respins ca neîntemeiată contestația, înlăturând aceste critici, cu motivarea că, în condițiile art. 55 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, nu poate fi reținut, la reducerea vârstei standard de pensionare, stagiul de cotizare realizat în condiții speciale de muncă, respectiv alte condiții, în calitate de cadru militar, situație în care a mai apreciat că reclamantul nu îndeplinea, la data formulării cererii de acordare a pensiei, condiția privitoare la vârsta standard de pensionare, acesta având 63 de ani și 9 luni, iar vârsta standard de pensionare fiind de 65 de ani. Împotriva acestei hotărâri judecătorești reclamantul a formulat calea de atac a apelului, iar Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, învestită cu soluționarea căii de atac, judecă pricina în ultimă instanță. ... 74. Față de cele expuse, apare ca fiind îndeplinită și condiția de admisibilitate ca soluționarea cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. ... 75. Cu privire la cerința noutății, analiza conținutului art. 519 din Codul de procedură civilă relevă că noutatea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării prealabile reprezintă o condiție distinctă de aceea a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra respectivei chestiuni de drept ori de cea a inexistenței unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare cu privire la acea problemă de drept. ... 76. Așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudența sa anterioară (Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017, etc.), cerința noutății este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial. ... 77. Totodată, cerința noutății ar putea fi reținută ca îndeplinită și în cazul în care, deși norma nu este foarte recentă, în privința sa s-ar impune anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, ale unei norme legale mai vechi, ipoteza așa-zisei reevaluări a interpretării normei (Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 22 martie 2023). ... 78. În egală măsură, noutatea se poate raporta și la o normă mai veche, dar a cărei aplicare frecventă a devenit actuală mult ulterior intrării ei în vigoare (a se vedea, spre exemplu, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014). ... 79. În absența unei definiții legale a noțiunii de „noutate“, verificarea acestei condiții ține de exercitarea dreptului de apreciere al completului învestit cu soluționarea sesizării, astfel cum instanța supremă a hotărât în mod constant în jurisprudența sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015). ... 80. În speță se observă, pe de o parte, că autorul sesizării nu este preocupat de abordarea amintitei chestiuni care este cerința noutății, motiv pentru care nu se referă la ea și nu arată care sunt reglementările recent intrate în vigoare sau care au devenit actuale mult ulterior intrării lor în vigoare, iar, pe de altă parte, că practica judiciară identificată în legătură cu problema de drept supusă atenției nu este una în curs de formare, ci una clar conturată și consolidată, interpretările jurisprudențiale contrare indicate la capitolul VI al prezentei decizii având un caracter izolat, care nu justifică declanșarea mecanismului procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 81. În sensul amintit, punctele de vedere exprimate de curțile de apel, precum și hotărârile judecătorești atașate acestora evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale aproape unanime [și anume, că asigurații care au realizat stagii de cotizare în sistemul pensiilor militare de stat în condiții speciale sau deosebite - grupa I sau II de muncă - nu beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în condițiile art. 55 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 263/2010], identificându-se o hotărâre judecătorească pronunțată în data de 22 noiembrie 2017 de Curtea de Apel Constanța, prin care se reține că asiguratul, fost cadru militar în sistemul administrației penitenciare, poate beneficia de pensie anticipată, în considerarea art. 55, art. 62 și art. 192 din Legea nr. 263/2010, precum și o decizie pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în sensul aplicabilității dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015, în conformitate cu care pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate. ... 82. Se poate observa, de asemenea, că problema de drept în discuție nu face obiectul unui recurs în interesul legii care să fi fost soluționat sau care să fie în curs de soluționare, fiind întrunită astfel condiția impusă de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 83. În ceea ce privește condiția de admisibilitate a existenței unei probleme de drept veritabile, s-a arătat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că pentru a fi considerată reală chestiunea de drept trebuie să privească posibilitatea unei interpretări diferite sau contradictorii a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete ori, după caz, incerte sau incidența unor principii generale, al căror conținut sau sferă de aplicare sunt discutabile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 84. Mai mult, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie prezentate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumente aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018; Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021). ... 85. Prin raportare la cele semnalate anterior, se observă că punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere nu este astfel conceput încât să demonstreze o reală dificultate în a discerne care posibilă interpretare a normei de drept este cea mai adecvată. ... 86. Din încheierea de sesizare a instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile se desprinde faptul că prevederile legale aplicabile în speță, și anume cele ale art. 51 alin. (3^1), ale art. 55 și 192 din Legea nr. 263/2010, sunt clare din punct de vedere terminologic, în acord cu argumentele de interpretare istorică și literală a sintagmelor „sisteme proprii neintegrate“ și „sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate“, dar și cu normele ce reglementează situația contribuțiilor plătite de personalul militar și care se varsă la bugetul de stat din cuprinsul Legii nr. 223/2015. ... 87. Singura problemă pe care o semnalează autorul sesizării și care nu are legătură cu conținutul vreunui act normativ se referă la Decizia nr. 99 din 16 martie 2023, pronunțată de Curtea Constituțională, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2023. ... ...