Decizia ÎCCJ nr. 46/2022 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 44. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici judiciare neunitare la nivel național, se impune, în primul rând, evaluarea tuturor elementelor sesizării, adică verificarea atât a circumstanțelor care o generează, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 45. Aceasta presupune verificarea îndeplinirii simultane a tuturor condițiilor prevăzute pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, condiții extrase din dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, și care pot fi enunțate astfel: – existența unei cauze în curs de judecată, aflate în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 46. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că primele două condiții de admisibilitate legate de titularul sesizării și stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată sunt îndeplinite. ... 47. Astfel, litigiul în care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată la tribunal, iar instanța de trimitere învestită cu soluționarea căii de atac a apelului urmează să judece contestația la executare propriu-zisă, în ultimă instanță, conform art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prin pronunțarea unei decizii care, potrivit art. 718 alin. (1) coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, cauza ce face obiectul judecății aflându-se în competența legală a unui complet de judecată al Tribunalului Suceava. ... 48. În privința condiției ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o chestiune de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se evidențiază o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii acesteia. ... 49. Procedura sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică aparte, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului a cărui soluționare pe fond depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate. ... 50. În ceea ce privește sintagma folosită de legiuitor - „de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, aceasta impune cu necesitate legătura strânsă dintre chestiunea de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul acțiunii civile, deoarece numai analizând pretenția concretă dedusă judecății instanțele realizează o judecată pe fond a cauzei. ... 51. În jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014, Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 9 aprilie 2014, Decizia nr. 8 din 27 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015 etc.), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut, în mod constant, că obiectul sesizării l-ar putea constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procedural dacă, prin consecințele pe care le produc, interpretarea și aplicarea normei de drept au aptitudinea să determine soluționarea pe fond a cauzei, respectiv rezolvarea raportului de drept dedus judecății. ... 52. Spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile, dezlegarea unei chestiuni de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței. ... 53. Între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii de către instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în această procedură să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării pe fond a litigiului. ... 54. Se impun, așadar, cu necesitate, prealabil sesizării instanței supreme, stabilirea și evidențierea existenței unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept noi, în raport cu interpretările posibile prefigurate, și soluționarea cauzei pe fond, deoarece numai în această măsură se pot demonstra utilitatea și interesul în promovarea acestui demers judiciar. ... 55. În cauză, însă, în raport cu obiectul acțiunii formulate de contestator, cu soluția pronunțată de prima instanță și cu motivele de apel formulate în dosarul în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, ținând seama de dispozițiile art. 477 și următoarele din Codul de procedură civilă, referitoare la limitele efectului devolutiv al apelului, nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, conform căreia soluționarea pe fond a cauzei trebuie să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce constituie obiectul sesizării. ... 56. Astfel, Judecătoria Suceava a fost învestită cu o contestație la executare, contestatorul invocând, pe de o parte, prescripția dreptului creditorilor de a obține executarea silită, dat fiind că titlul executoriu în temeiul căruia s-a încuviințat și s-a demarat executarea silită este o hotărâre judecătorească irevocabilă din anul 2011, iar cererea de executare silită a fost înregistrată în anul 2019, peste termenul de prescripție impus de prevederile art. 706 și art. 707 din Codul de procedură civilă, iar pe de altă parte, susținând că, în speță, creanța pentru care se face executarea silită nu este lichidă, întrucât executorul judecătoresc a solicitat, cu titlu generic, plata diferențelor cuvenite creditorilor, fără să indice cuantumul creanței. S-a mai invocat ca motiv de contestație și nelegalitatea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare. ... 57. Prima instanță, care a admis contestația la executare formulată și a dispus anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional, inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite, a analizat numai motivul privind lipsa caracterului cert și lichid al creanței, motiv pe care l-a găsit întemeiat. ... 58. Împotriva acestei soluții au formulat apel exclusiv creditorii, criticile din apel fiind circumscrise exclusiv aspectelor tranșate jurisdicțional în prima fază procesuală, vizând îndeplinirea condițiilor impuse de art. 663 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, respectiv de art. 664 din Codul de procedură civilă. ... 59. De asemenea, în cauză, nu a fost evidențiat un motiv de nulitate a hotărârii apelate, invocat din oficiu, instanța de trimitere aflându-se în faza de soluționare a apelului, iar nu de evocare a fondului în apel, conform dispozițiilor art. 480 alin. (6) din Codul de procedură civilă. ... 60. Prin intermediul sesizării formulate, instanța de trimitere solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dacă trimiterea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 la alin. (1) al aceluiași articol se interpretează în sensul că termenul prevăzut la alin. (1) este reprezentat de mai multe termene succesive, dar individuale prin raportare la sfârșitul anilor 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016 pentru fiecare tranșă detaliată la literele a) -e) , sau se interpretează ca un termen unitar prin raportare doar la sfârșitul anului 2016 ca dată finală de plată a creanței în mod eșalonat“. ... 61. Astfel, prin întrebarea prealabilă se solicită interpretarea și aplicarea unor dispoziții de drept procedural care reglementează modalitatea de executare a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, din ansamblul încheierii în care sunt expuse inclusiv punctele de vedere ale părților rezultând că, în realitate, se urmărește a se stabili dacă, în ipoteza acestor titluri executorii, cursul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită este influențat de scadența fiecărei tranșe de plată stabilite de art. 1 alin. (1) lit. a) -e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 sau de scadența ultimei tranșe de plată stabilite de norma evocată. ... 62. Or, judecata în apel este una în care se realizează controlul judiciar al hotărârii pronunțate în primă instanță, limitele acestei judecăți fiind determinate, potrivit art. 477 alin. (1) și art. 479 alin. (1) din Codul de procedură civilă, de criticile formulate de apelant și de eventuale motive de ordine publică invocate din oficiu. ... 63. Întrucât admisibilitatea sesizării din perspectiva condiției legăturii cu cauza a chestiunii de drept se impune a fi analizată și prin raportare la contextul în care a fost formulată sesizarea, aceste elemente plasează sub semnul incertitudinii dacă instanța de apel ar putea, concordant dispozițiilor art. 477 alin. (1) și art. 479 alin. (1) din Codul de procedură civilă, să întemeieze soluția dată pe dispozițiile legale evocate, care fac obiect al sesizării, sau dacă este ținută să verifice legalitatea soluției pe alte temeiuri. ... 64. Astfel, lămurirea ce ar putea fi adusă chestiunii de drept care face obiectul sesizării nu poate influența soluționarea pe fond a cauzei, de vreme ce excepția prescripției dreptului de a solicita executarea silită a fost invocată în fața primei instanțe, care a tranșat litigiul, statuând exclusiv asupra lipsei caracterului cert și lichid al creanței ce face obiectul executării silite, iar prin motivele dezvoltate în singurul apel formulat în cauză nu se contestă aspecte referitoare la prescripție. Având în vedere limitele efectului devolutiv al apelului, astfel cum acestea sunt prevăzute în art. 477 alin. (1) și art. 478 din Codul de procedură civilă, și lipsa unei critici concrete cu privire la acest aspect, instanța de apel nu mai poate repune în discuție prescripția dreptului de a cere executarea silită. ... 65. Or, astfel cum este stabilită condiția în art. 519 din Codul de procedură civilă - de lămurirea chestiunii de drept trebuie să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se deduce că această dependență trebuie să fie cert stabilită, pentru a evita lipsa de utilitate a demersului procedural, cerință care nu este îndeplinită. ... 66. Având în vedere neîndeplinirea cerinței de admisibilitate anterior analizate, se apreciază că a devenit inutilă evaluarea condițiilor vizând dificultatea și noutatea acesteia. ... 67. Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, se va respinge sesizarea, ca inadmisibilă. ... ...