Decizia ÎCCJ nr. 22/2023 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 22. Analiza punctelor de vedere teoretice înaintate de curțile de apel a permis identificarea a două puncte de vedere. ... 23. Într-o primă opinie s-a apreciat că demersul de complinire a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru reprezintă o manifestare neechivocă a părții cu privire la intenția de continuare a demersului judiciar. ... 24. Astfel, s-a arătat că dispozițiile art. 196 din Codul de procedură civilă citate reglementează, în mod clar și fără echivoc, obligațiile ce incumbă părților cu privire la toate cererile adresate instanțelor judecătorești, sub sancțiunea anulării acestora. ... 25. În jurisprudența sa (Cauza Hasan Tunc și alții împotriva Turciei, pct. 32 și 33, și Cauza Zubac împotriva Croației, pct. 98), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în aplicarea normelor de procedură, instanțele naționale trebuie să evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurilor, apreciind că dreptul de acces la o instanță este afectat în însăși esența sa atunci când reglementarea acestuia încetează să mai servească scopurilor de securitate juridică și bunei administrări a justiției și constituie un obstacol care împiedică justițiabilul să solicite soluționarea pe fond a litigiului. Totodată, a statuat că, în cazul unei indicări inexacte sau incorecte a obligațiilor procesuale care trebuie respectate de părți, instanțele naționale trebuie să țină cont suficient de circumstanțele specifice ale fiecărei cauze în parte și să nu aplice normele de procedură relevante într-un mod prea rigid. ... 26. În Cauza Zubac împotriva Croației, Curtea a reamintit principiile generale referitoare la accesul la o instanță de grad superior și jurisprudența în materie de formalism, în sensul că „securitatea juridică“ și „buna administrare a justiției“ sunt elemente centrale care impun instanțelor obligația de a face distincție între formalismul excesiv și o aplicare acceptabilă a sancțiunilor procedurale. ... 27. Reiese, așadar, că, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului în circumstanțele specifice ale unei cauze, caracterul concret și efectiv al dreptului de acces la o instanță poate fi limitat de un formalism excesiv și de o interpretare deosebit de riguroasă dată de instanțele naționale unor norme de procedură, privând părțile de dreptul de acces la o instanță. ... 28. Reținând că o cerere nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 196 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește demersul de complinire a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru în raport cu scopul urmărit de legiuitor la edictarea normelor de procedură, sancțiunea nulității cererii nu ar fi necesară și proporțională, din perspectiva articolului 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, cu componenta sa materială esențială. ... 29. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în ipoteza în care există o ingerință în dreptul de acces la un tribunal independent și imparțial, instituit de lege, această ingerință nu doar că trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și să fie necesară într-o societate democratică, dar ea trebuie să fie și proporțională, proporționalitate ce se apreciază prin balansul dintre măsura dispusă și interesele aflate în joc, dintre mijloacele folosite și scopul vizat (a se vedea Cauza Lungoci împotriva României, Hotărârea din 26 ianuarie 2006, definitivă la 26 aprilie 2006, paragraful 36). ... 30. În raport cu prevederile art. 22 alin. (7) din Codul de procedură civilă, trebuie să se acorde preeminență cerințelor echității și ale bunei-credințe și să se aprecieze că demersul de complinire a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru reprezintă o manifestare neechivocă a părții cu privire la intenția sa de continuare a demersului judiciar, iar nu de desistare. ... 31. În acest sens s-au exprimat Judecătoria Săliște, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Baia de Aramă, Judecătoria Strehaia, Judecătoria Orșova, Judecătoria Caracal, Judecătoria Corabia, Judecătoria Craiova - Secția I civilă, Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Darabani și Tribunalul Arad. ... 32. Într-o a doua opinie, s-a considerat că achitarea taxei judiciare de timbru nu poate fi valorificată drept o manifestare neechivocă a părții cu privire la intenția de continuare a demersului judiciar, în măsura în care părții i-au fost puse în vedere și alte neregularități. ... 33. Astfel, potrivit art. 470 alin. (1) lit. e) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel va cuprinde: [...] e) semnătura, iar conform alin. (2) , la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru. Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. ... 34. De asemenea, dispozițiile art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevăd că „orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura“. ... 35. Conform art. 196 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.“, norme deplin aplicabile și în calea de atac, potrivit art. 482 din Codul de procedură civilă. ... 36. Cât privește principiul echipolenței, reglementat de legea procesual civilă și definit ca fiind aptitudinea unor acte de procedură sau împrejurări constatate de instanță de a îndeplini - prin echivalare - funcția și efectele unui alt act de procedură pe care îl prescrie legea, acesta este de strictă interpretare și aplicare și nu poate fi extins și asupra altor situații pe care legea nu le are în vedere. ... 37. Din economia textelor legale enunțate anterior, dar și din aspectele teoretice enunțate cu privire la principiul echipolenței rezultă că obligația semnării cererii de apel nu poate fi complinită prin orice alt act îndeplinit de către parte, în speță achitarea taxei de timbru, în condițiile în care normele procesual civile prevăd ca unică posibilitate semnarea cererii de către parte. ... 38. Articolele incidente analizează condițiile diferite pe care o cerere de chemare în judecată trebuie să le îndeplinească, iar faptul că s-a făcut dovada de achitare a taxei de timbru, deși poate reprezenta în sine o manifestare a intenției părții de continuare a soluționării cauzei, din punct de vedere juridic nu poate avea ca efect decât constatarea că o cerere nu poate fi anulată ca netimbrată, obligația fiind îndeplinită. ... 39. Însă, dacă pe lângă această obligație, partea nu îndeplinește celelalte obligații puse în sarcina sa, printre acestea fiind și semnarea cererii de chemare în judecată, cererea poate fi anulată în condițiile art. 196 din Codul de procedură civilă. ... 40. În concluzie, neîndeplinirea celor două obligații - semnarea cererii și timbrarea acesteia - are aceeași sancțiune, respectiv nulitatea cererii, dar îndeplinirea uneia dintre ele nu complinește neîndeplinirea celeilalte. ... 41. Astfel, dacă o cerere a fost timbrată corespunzător, dar nu a fost semnată de către parte, ar trebui să se dispună anularea cererii pentru lipsa semnăturii. ... 42. În susținerea acestui punct de vedere s-au exprimat Judecătoria Bacău, Judecătoria Onești, Judecătoria Moinești, Judecătoria Buhuși, Tribunalul Neamț, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Judecătoria Brașov, Tribunalul Covasna, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Secția a IV-a civilă, Secția a V-a civilă, Secția a VI-a civilă, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, secțiile a III-a-VII-a civile, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Videle, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Baia Mare, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, Tribunalul Gorj - Secția I civilă, Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Târgu Cărbunești, Judecătoria Motru, Judecătoria Novaci, Judecătoria Slatina, Tribunalul Dolj - Secția I civilă, Judecătoria Vânju Mare, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, Tribunalul Bihor - Secția a II-a civilă, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Prahova - Secția I civilă, Tribunalul Buzău, Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Buzău (opinie majoritară), Tribunalul Suceava - secțiile I și a II-a civile, Judecătoria Botoșani, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Reșița, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oravița, Judecătoria Moldova Nouă și Curtea de Apel Timișoara. ... 43. S-a atașat practică judiciară. ... 44. Ministerul Public, prin Adresa nr. 118/C/231/III-5/2023 din 17 februarie 2023, a arătat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări. ... ...