Decizia ÎCCJ nr. 22/2023 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin cererea înregistrată la Judecătoria Târgu-Neamț cu nr. 1.289/321/2020, la 10 iunie 2020, reclamantul A a chemat în judecată pe pârâtul B, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea acestuia din urmă să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie un imobil teren, precum și rectificarea cărții funciare în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului B. ... 11. Judecătoria Târgu-Neamț, prin Sentința civilă nr. 400 din 8 aprilie 2020, a respins acțiunea ca nefondată. ... 12. Apelul declarat de reclamantul A împotriva sentinței anterior menționate a fost anulat de Tribunalul Neamț prin Decizia nr. 1.661 din 21 octombrie 2021, cu motivarea că, deși apelantului-reclamant i s-a pus în vedere că este necesar a complini lipsa semnăturii, sub sancțiunea anulării cererii în cazul neîndeplinirii obligației, acesta nu s-a conformat, astfel încât instanța de apel a dat eficiență dispozițiilor art. 470 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, coroborate cu art. 196 din același act normativ. ... 13. Instanța de apel a arătat în acest sens următoarele: „În situația în care o parte înțelege să transmită instanței cereri prin fax sau e-mail, semnătura nu poate rămâne în copie, doar semnătura executată în original conferind documentului autenticitate (atestă faptul că documentul aparține persoanei semnatare, iar autorul documentului nu își poate declina răspunderea pentru conținutul documentului). Cererea de apel menționată a proveni de la reclamantul A poartă o semnătură în copie. Așadar, pentru a se conforma dispozițiilor instanței de judecată, apelantul-reclamant avea posibilitatea, fie de a transmite prin poștă sau curierat un exemplar al aceleiași cereri de apel purtând semnătura sa în original, fie de a se prezenta în instanță pentru a proceda la semnarea cererii, fie de a lua legătura cu un avocat pe care să îl împuternicească să semneze cererea, care să depună la dosar dovada delegației de acordare asistență juridică/reprezentare și care să procedeze la semnarea în original a apelului. Apelantul-reclamant nu a recurs, însă, la niciuna dintre aceste trei variante pentru a acoperi viciul sesizat de instanță.“ ... 14. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, susținând nelegalitatea deciziei atacate, deoarece voința acestuia a fost evidentă în condițiile în care a plătit taxa judiciară de timbru și cererea de apel era semnată în copie, fiind în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la primul termen de judecată pentru a semna cererea de apel în original, în același sens fiind și jurisprudența Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 1.177 din 26 mai 2021) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Zubac împotriva Croației). ... 15. În cadrul soluționării recursului, s-a dispus sesizarea instanței supreme pentru lămurirea chestiunii de drept vizând interpretarea demersului de complinire a obligației de achitare a taxei de timbru ca fiind o intenție de continuare a procesului și suspendarea cauzei. ... ...