Decizia ÎCCJ nr. 48/2022 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin Sentința civilă nr. 2.214 din 22 august 2019, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației, în Dosarul nr. 1.572/336/2016, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația Composesorală B, în contradictoriu cu pârâții Asociația Composesoratului C, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M și Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B, s-a admis în parte cererea de intervenție accesorie, s-a constatat nulitatea absolută a hotărârii de validare nr. x din 29 noiembrie 2005, emisă de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M, sa constatat ca rămasă fără obiect cererea reclamantei privind desființarea mențiunilor false din procesul-verbal al ședinței din 29 noiembrie 2005 al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M, privind consemnarea a 8 voturi exprimate pentru validarea anexei nr. 39 prin hotărârea nr. x din 29 noiembrie 2005; s-a constatat nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. xxx din 5 ianuarie 2006 întocmit de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B - variantele 1, 2 și 3, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. xxxxx din 2 noiembrie 2006, emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M. A fost respinsă cererea reclamantei privind constatarea nulității absolute a statutului Asociației Composesoratului C și a actelor adiționale ulterioare, precum și cererea privind dizolvarea acestei asociații. ... 11. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că după împlinirea termenului de decădere, respectiv după data de 14 aprilie 2000, orice cerere formulată de o asociație composesorală constituită în scopul prevăzut de art. 28 din Legea nr. 1/2000 reprezintă o cerere formulată de o persoană neîndreptățită, în sensul art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 169/1997), întrucât, odată stins dreptul ca efect al decăderii, se pierde și vocația, adică îndreptățirea de a-l mai pretinde. Instanța a apreciat că actul de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate emis în aceste condiții unei asociații composesorale este nul absolut. A reținut că reclamanta s-a constituit în interiorul termenului de decădere, termen ce expira la 14 aprilie 2000. Asociația Composesoratului C a dobândit personalitate juridică la data de 6 octombrie 2005, în baza Sentinței civile nr. 2 din 6 octombrie 2005, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus, iar modificarea adusă art. 28 din Legea nr. 1/2000, prin art. I pct. 31 titlul VI din Legea nr. 247/2005, nu a avut ca efect repunerea în termenul de decădere de 90 de zile, pentru a se constitui din nou asociații composesorale care să poată solicita apoi reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere ale vechilor membri composesori. ... 12. De asemenea, analizând cazurile de dizolvare de drept prevăzute de dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. a) -d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 26/2000), instanța a constatat că niciunul dintre acestea nu este invocat și motivat de reclamantă cu privire la pârâta Asociația Composesoratului C, împrejurarea că aceasta era decăzută din dreptul de a mai solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere ale foștilor membri composesori nefiind aptă a atrage nulitatea constituirii întrucât, în ipoteza în care dispozițiile prezentei hotărâri constată implicit și imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, aferent dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 1/2000, dizolvarea de drept poate surveni doar după trecerea a trei luni de la rămânerea definitivă a acestei dispoziții a instanței, sub rezerva condiției prevăzute de art. 55 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, consecința constând în faptul că pârâta nu va mai putea să își realizeze dreptul pentru a cărui pretindere s-a constituit, nefiind nici aceasta aptă a atrage nulitatea constituirii pârâtei, întrucât această stare de fapt nu este prevăzută de legiuitor ca fiind un caz de dizolvare a asociațiilor prin hotărâre judecătorească. ... 13. Prin Decizia civilă nr. 581/A din 30 octombrie 2020, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, reținând că reclamanta justifică un interes legitim în formularea acțiunii. ... 14. În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 558 din 30 martie 2021, Judecătoria Sighetu Marmației a respins excepția lipsei de interes a reclamantei de a solicita desființarea titlului de proprietate al pârâtei, a respins acțiunea civilă, precum și cererea de intervenție accesorie. ... 15. În esență, instanța de rejudecare a apreciat că, raportat la considerentele deciziei de casare, excepția lipsei de interes se impune a fi respinsă. A mai reținut, raportat la cererea de constatare a nulității absolute a hotărârii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor M nr. x din 29 noiembrie 2005, că prin art. 51-59 din Legea nr. 18/1991 legiuitorul a prevăzut o procedură specială obligatorie, conform căreia împotriva acestor hotărâri se pot formula plângeri în termen de 30 de zile de la comunicare, iar motivele de netemeinicie invocate de reclamantă pot fi analizate numai în procedura specială a plângerii. Având în vedere interesul ocrotit, care nu este unul general, aceste acte nu sunt prevăzute a fi atacate în temeiul dispozițiilor art. III din Legea nr. 169/1997. ... 16. S-a mai reținut că, deși reclamanta invocă nulitatea absolută a actelor anterioare hotărârii contestate, dar care au stat la baza emiterii ei, respectiv faptul că anexa nr. 39 validată nu conține elemente esențiale prevăzute de Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005), aceste aspecte nu sunt sancționate cu nulitatea absolută și nu au fost atacate cu plângere, potrivit dispozițiilor art. 53-56 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 18/1991), astfel încât cererea a fost respinsă. ... 17. În susținerea nulității absolute a hotărârii nr. x din 29 noiembrie 2005, reclamanta a invocat faptul că propunerea de validare făcută de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B este lovită de nulitate absolută, extrasele de carte funciară folosite de pârâta Asociația Composesoratului C aparținând de fapt Composesoratului B. Instanța de rejudecare a constatat că pentru reînființarea formei asociative nu este necesar ca denumirea să fie identică cu cea anterioară, o astfel de cerință nefiind statuată în lege. Faptul că în cartea funciară apare Composesoratul B nu echivalează cu o dovadă a neîndreptățirii pârâtei, respectiv a îndreptățirii reclamantei asupra reconstituirii dreptului de proprietate asupra acestor suprafețe. ... 18. Au fost înlăturate argumentele reclamantei privind succesiunea cererilor de reconstituire depuse de pârâta Asociația Composesoratului C, nulitatea absolută a actelor de punere în posesie, nulitatea absolută a titlului de proprietate, a statutului asociației pârâte. De asemenea, s-a respins cererea de dizolvare a Asociației Composesoratului C, cu motivarea că nu s-a invocat niciun temei al dizolvării, potrivit dispozițiilor legale incidente. ... 19. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Asociația Composesorală B, contestând aprecierea primei instanțe în sensul că împotriva hotărârilor de validare se poate uza numai de calea de atac a plângerii reglementate de art. 53 din Legea nr. 18/1991. A susținut că din perspectiva soluției pronunțate asupra petitului 1 al cererii nu s-a intrat în judecata fondului, impunându-se anularea sentinței și evocarea fondului. ... 20. De asemenea, reclamanta-apelantă a reiterat argumentele menționate pe parcursul procesului, în sensul că Asociația Composesoratului C nu este o formă asociativă inițială și nu este continuatorul Composesoratului B, existent anterior anului 1948. ... 21. Astfel, reclamanta-apelantă a arătat că art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, are în vedere doar formele asociative inițiale. Această concluzie, pe lângă textul foarte clar al actului normativ, se impune și pentru că același alineat dispune „reorganizarea“ persoanelor îndreptățite. Reorganizarea presupune, prin definiție, reorânduirea persoanei juridice care a existat anterior preluării abuzive a terenurilor de către regimul comunist, așadar anterior datei de 6 martie 1945. Această concluzie se impune și din observarea art. 28 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 - textul face trimitere la „redobândirea“ calității de persoană juridică. Redobândirea presupune, prin definiție, recăpătarea unei situații, stări care a existat și anterior. ... 22. De asemenea, a invocat dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul silvic), conform cărora formele asociative existente anterior anului 1948 fac parte din tezaurul istoric al României, iar proprietatea reconstituită acestor forme asociative este garantată, indivizibilă și inalienabilă, conform art. 95 alin. (2) din același act normativ. ... 23. Reclamanta-apelantă a concluzionat că în anul 2005, inclusiv după apariția Legii nr. 247/2005, puteau să redobândească personalitate juridică numai formele asociative inițiale, care au existat anterior anului 1948, sub condiția ca aceste forme asociative inițiale să nu fi dobândit deja personalitate juridică în baza Legii nr. 1/2000 - forma inițială. În prezenta cauză, la data demarării procedurilor de „redobândire“ a personalității juridice de către membrii Asociației Composesoratului C exista deja înființată forma asociativă inițială, respectiv Asociația Composesorală B, care avea personalitate juridică redobândită prin Sentința civilă nr. 7 din 12 aprilie 2000, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în Dosarul nr. 7/2000, și era înscrisă cu nr. J7/2000 în Registrul special al Judecătoriei Vișeu de Sus. Anterior anului 1948 nu au existat două composesorate, ci o singură formă asociativă denumită Composesoratul Nobil B. Persoanele îndreptățite sau reorganizat în forma asociativă inițială încă din anul 2000, astfel că alte presupuse persoane îndreptățite nu aveau posibilitatea de a mai organiza o altă persoană juridică, despre care să se susțină că este succesoarea composesoratului inițial. Termenul de 90 de zile prevăzut de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr. 247/2005, era deschis numai situațiilor în care nu exista deja forma asociativă inițială. ... 24. În sprijinul acestor argumente a invocat considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 237 din 27 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 8 martie 2000 (Decizia nr. 237 din 27 decembrie 1999), și Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002 (Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002). ... 25. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Asociația Composesoratului C a invocat excepții, a răspuns motivelor invocate de către apelantă și a reiterat apărările formulate pe parcursul derulării procesului. A relevat că au existat numeroase dosare penale în care au fost efectuate verificări cu privire la modalitatea sa de înființare, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale comisiilor locale și județene și de către membrii acestora pentru validarea și punerea sa în posesie, reținându-se cu autoritate de lucru judecat că fapta prevăzută de art. 288 din Codul penal nu există. ... 26. În ce privește reînființarea sa, pe parcursul procesului intimata-pârâtă a arătat că membrii săi nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 169/1997 și Legii nr. 1/2000, care să fi fost soluționate prin reconstituirea dreptului de proprietate anterior pronunțării sentinței de înființare și că, ulterior intrării în vigoare a Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, pentru reînființarea unui composesorat trebuia întrunită cerința ca membrilor săi să nu li se fi reconstituit dreptul de proprietate asupra acelei suprafețe de teren anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. S-a mai susținut că membrii asociației pârâte nu sunt aceiași cu persoanele fizice înscrise în anexa nr. 54, succesoare ale persoanelor îndreptățite care au formulat cereri de reconstituire în temeiul Legii nr. 169/1997 și al Legii nr. 1/2000, anexă care a fost avută în vedere la pronunțarea Sentinței nr. 217 din 5 aprilie 2004 a Judecătoriei Aleșd, prin care reclamanta își justifică dreptul, membrii avuți în vedere la constituirea asociației pârâte, care au ajuns de-a lungul timpului la 1.600 de persoane, neidentificându-se cu membrii reclamantei. ... 27. În aprecierea intimatei-pârâte, reclamanta este în eroare când afirmă că nu a existat niciodată Composesoratul C. Nu contează denumirea composesoratului, legea face trimitere la forma asociativă, care este composesoratul, și nu la denumirea sa. Esențial este ca aceasta să fi existat anterior, existența fiind legată de membrii composesori și opțiunea lor de asociere în baza Legii nr. 1/2000. De asemenea, persoanele îndreptățite în sensul legii nu pot fi obligate a se asocia numai într-un anume composesorat, legea nu interzice formarea mai multor composesorate din cel inițial existent, singura cerință la reconstituire fiind aceea de a face dovada filiației în raport cu autorii anterior înscriși, reconstituirea suprafețelor făcându-se în limita drepturilor foștilor composesori. De aceea, cele două composesorate pot coexista legal, singura cerință fiind aceea de a face dovada membrilor sau succesorilor membrilor înscriși în asociația composesorală inițială. Nu consideră că rațiunea legiuitorului, atunci când a permis reînființarea asociațiilor, a fost de a da drept primului venit, în sensul primului care reînființează asociația, și astfel să îngrădească libertatea de opțiune a membrilor inițiali și a moștenitorilor acestora. Pe de altă parte, admiterea acțiunii reclamantei ar însemna și o încălcare flagrantă a practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a instanțelor naționale privind securitatea raporturilor civile. Practica instanțelor, inclusiv a Tribunalului Maramureș, este aceea de a menține formele asociative existente, care sunt constituite de mai mult timp, verificând cu maximă diligență îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. ... 28. De asemenea, pârâta a mai invocat faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobată prin Legea nr. 39/2008 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005), și Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 permit constituirea de noi forme asociative și formularea de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra fondurilor forestiere până la data de 30 noiembrie 2005, titularii dreptului de reconstituire fiind foștii composesori. Deși aceste persoane au calitatea de persoane îndreptățite, cererea de reconstituire se poate face doar de persoana juridică, aceasta fiind rațiunea pentru care pe raza orașului B a fost posibilă înființarea mai multor composesorate. ... 29. În ședința publică din 24 noiembrie 2021, tribunalul, din oficiu, a pus în discuție, în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 31 din titlul VI din Legea nr. 247/2005. ... 30. Prin încheierea de ședință din 6 aprilie 2022 sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...