Decizia ÎCCJ nr. 64/2021 (HP)Punctul III
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului
10. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a civilă la data de 5 februarie 2020 cu nr. 3.202/3/2020, reclamanții A, B și C, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.), au solicitat: să se constate calitatea acestora de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru apartamentele trecute în proprietatea statului, situate în sectorul 1, București, înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare (Legea nr. 112/1995), și pentru terenul aferent, identificat conform raportului de expertiză în construcții, omologat prin Sentința civilă nr. 1.137 din 18 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă în Dosarul nr. 12.142/3/2013; să se stabilească valoarea imobilului, în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013; să fie obligată pârâta C.N.C.I. la emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru imobilul imposibil de restituit în natură, prin care să valideze Dispoziția nr. xxxxx din 6 februarie 2019, emisă de primarul municipiului București; să fie obligate pârâtele la plata dobânzii legale aferente sumei de bani la care vor fi evaluate imobilele, de la data de 20 decembrie 2019 și până la emiterea deciziei de compensare, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces. ...
11. În fapt, s-a precizat că prin Sentința civilă nr. 1.137 din 18 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, definitivă prin Decizia civilă nr. 451A din 9 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, reclamanților li s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptățite și s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate prin acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilele-apartamente în litigiu, situate în sectorul 1, București. Pentru imobilul descris în petitul acțiunii a fost emisă de către municipiul București, prin primarul general, Dispoziția nr. xxxxx din 6 februarie 2019, prin care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentele care au fost înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995. După rămânerea definitivă a acestor dispoziții, dosarul a fost înregistrat la A.N.R.P., la Secretariatul C.N.C.I. ...
12. S-a mai susținut că, deși se încadrează în condițiile art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 165/2013, reclamanților fiindule recunoscută de instanță calitatea de persoane îndreptățite și întinderea dreptului de proprietate, pârâta A.N.R.P. refuză să soluționeze dosarul de despăgubiri. Astfel, cu toate că au solicitat, prin Cererea înregistrată la această pârâtă în data de 19 noiembrie 2019, soluționarea cu prioritate a dosarului, până în prezent nu s-a emis decizia de compensare. ...
13. Pârâta C.N.C.I. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, fiind necesară obținerea unor înscrisuri și date suplimentare pentru soluționarea dosarului și determinarea cuantumului despăgubirilor. ...
14. Pârâta A.N.R.P. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. ...
15. La termenul de judecată din data de 22 septembrie 2020, instanța a invocat, din oficiu, excepția prematurității cererii de chemare în judecată. ...
16. Prin Sentința civilă nr. 1.335 din 22 septembrie 2020, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P., respingând cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția prematurității cererii formulate în contradictoriu cu pârâta C.N.C.I., respingând cererea formulată în contradictoriu cu aceasta, ca prematură, și a respins cererea de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. ...
17. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 10/2001), se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia. ...
18. Având în vedere că prevederile titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 247/2005), care reglementau emiterea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) a deciziilor conținând titlul de despăgubire, au fost abrogate, s-a reținut că sunt aplicabile în prezenta cauză dispozițiile art. 21-26 din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora C.N.C.I. are competența de validare ori de invalidare a deciziei entității care a propus acordarea de despăgubiri, în ipoteza validării emițând o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv. ...
19. De asemenea, s-a constatat că, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, A.N.R.P. este instituția care are doar competența de emitere a titlurilor de plată. Cum obiectul cererii îl reprezintă obligarea pârâtei A.N.R.P. la emiterea dispoziției cu privire la cuantumul despăgubirilor, s-a reținut că această prerogativă aparține C.N.C.I., nu pârâtei A.N.R.P., astfel încât a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei din urmă pârâte. ...
20. Cât privește excepția prematurității cererii formulate în contradictoriu cu pârâta C.N.C.I., instanța a constatat aplicabilitatea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, care instituie un termen de soluționare a dosarelor de 60 de luni de la data înregistrării acestora la Secretariatul C.N.C.I. ...
21. În cauză, dosarul administrativ a fost înaintat către pârâta C.N.C.I. la data de 4 octombrie 2019, dată de la care a început să curgă termenul de soluționare de 60 de luni, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. ...
22. Deși susținerea potrivit căreia dosarul reclamanților s-ar încadra în situația prevăzută de art. 34 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 165/2013 a fost găsită întemeiată, instanța a reținut că aceasta nu este de natură a înlătura efectele termenului prohibitiv de 60 de luni, textul de lege instituind doar o prioritate a analizării acestuia prin raportare la alte dosare, iar nu o înlăturare a termenului suspensiv stabilit în favoarea C.N.C.I. ...
23. Prin urmare, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată instanța nu a fost învestită cu obligarea pârâtei la soluționarea cu prioritate a dosarului, ci cu o cerere bazată pe art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, a admis excepția prematurității formulării cererii, invocată din oficiu, și a respins cererea ca prematură. ...
24. Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții, criticând-o pentru greșita admitere a excepției prematurității formulării cererii, invocată de pârâta C.N.C.I. ...
25. În motivarea apelului au susținut, în esență, că dispozițiile art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 165/2013 sunt clare și că obligau această pârâtă să soluționeze cu prioritate dosarul de despăgubiri de la data înregistrării lui, în situația în care notificarea în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost soluționată printro hotărâre irevocabilă, în cuprinsul căreia instanța s-a pronunțat cu privire la existența și întinderea dreptului, precum și la calitatea de persoană îndreptățită. Prin derogările cuprinse în art. 34 alin. (5) și art. 21 alin. (10) din Legea nr. 165/2013 legiuitorul a înțeles că, într-o asemenea situație, în care există deja o hotărâre judecătorească prin care s-a recunoscut în mod irevocabil îndreptățirea persoanei la o anume formă de reparație, acea persoană poate pretinde protecția proprietății sale în condițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția), are o creanță contra statului cu suficientă recunoaștere în dreptul intern, iar încălcarea acestui drept ar conduce la consecințe inacceptabile în planul răspunderii statului în cauzele repetitive în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. ...
26. În cauză, dreptul este deja recunoscut și trebuie respectat, până la ultimele consecințe avute în vedere de către instanțele care l-au analizat, privindu-l ca pe un drept efectiv, iar nu iluzoriu. Soluționarea cu prioritate trebuia să se realizeze întrun termen rezonabil de la data înregistrării dosarului, având în vedere încadrarea în ipoteza prevăzută de lege. ...
27. Sentința primei instanțe, potrivit căreia reclamanții ar fi trebuit să aștepte împlinirea termenului general de soluționare a dosarelor administrative de 60 de luni, conduce la nerecunoașterea în favoarea acestora a beneficiului soluționării dosarului cu prioritate, aducându-se atingere astfel dreptului de proprietate. ...
28. Intimata-pârâtă C.N.C.I. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului reclamanților, ca neîntemeiat. A apreciat că și în situația în care dosarul se încadrează în dispozițiile art. 34 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 165/2013, această împrejurare nu este de natură a înlătura efectele termenului prohibitiv de 60 de luni, textul de lege instituind doar o prioritate a analizării acestuia prin raportare la alte dosare, iar nu o înlăturare a termenului suspensiv stabilit în favoarea C.N.C.I. ...
29. Având în vedere că instanța nu a fost învestită cu obligarea pârâtei la soluționarea cu prioritate a dosarului, ci cu o cerere bazată pe art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cererea este prematură. ...
30. De asemenea, intimata-pârâtă a arătat că sunt necesare demersuri suplimentare în vederea stabilirii situației despăgubirilor încasate în temeiul Legii nr. 112/1995, pentru a se putea calcula valoarea imobilelor, cu respectarea dispozițiilor art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013. ...
31. În ședința publică din data de 10 mai 2021, instanța de apel a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior expusă. ...
32. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată instanța a dispus sesizarea instanței supreme și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a suspendat judecata apelului. ... ...
Sursa oficială ↗