Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (HP)Punctul III

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 12.04.2021 · dosar 164/1/2021
Punctul III
III. Expunerea succintă a procesului 13. Procesul a început la data de 21 iunie 2017. ... 14. Prin cererea introductivă, astfel cum a fost precizată la termenul din 14 februarie 2018, reclamanta a solicitat să se constate calitatea sa de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de lege, să fie obligat pârâtul Municipiul București să soluționeze Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. xxxxx din 21 septembrie 2005, în sensul emiterii dispoziției de restituire în natură pentru terenul liber de construcții în suprafață de 2.948,43 mp situat în București, sectorul 1, în temeiul dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 165/2013 și ale Legii nr. 10/2001; în situația în care restituirea în natură nu mai este posibilă, să se constate dreptul său la măsuri reparatorii în echivalent prin puncte. Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 165/2013 și ale Legii nr. 10/2001. ... 15. Prin încheierea pronunțată la 14 februarie 2018, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a respins excepția tardivității cererii, invocată de pârâtul Municipiul București, ca neîntemeiată, constatând că acțiunea a fost depusă în termenul legal și a admis excepția prematurității cererii de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent, invocată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, reținând că în acest moment dosarul administrativ nu se află spre soluționare la această pârâtă. ... 16. Prin Sentința civilă nr. 2.619 din 14 decembrie 2018, tribunalul a respins acțiunea față de pârâții Municipiul București și Instituția Prefectului Municipiului București, ca neîntemeiată. ... 17. În considerentele sentinței s-a reținut că, în cauză, nu s-a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, iar numeroasele cereri adresate diverselor autorități de către reclamantă nu se situează în intervalul de referință și nu se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, ci pe legile fondului funciar. ... 18. Așa fiind, este nefondată cererea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, în lipsa formulării unei notificări, condiție prealabilă și obligatorie. ... 19. Tribunalul a reținut și că, prin procesul-verbal din 16 martie 2016, făcând aplicarea dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 165/2013, Subcomisia Sectorului 1 București a declinat competența către Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Municipiului București, în vederea soluționării dosarului potrivit Legii nr. 10/2001, pentru cererea formulată de reclamantă în baza legilor fondului funciar și nesoluționată, cu privire la terenurile care intră sub incidența art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 18/1991), respectiv art. 34 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2000). În același proces-verbal se menționează terenurile asupra cărora a fost deja reconstituit dreptul de proprietate, precum și faptul că documentația depusă este incompletă pentru restul terenurilor solicitate. ... 20. Tribunalul a apreciat că dispozițiile art. 43 din Legea nr. 165/2013 privesc competența organelor locale care vor finaliza procedurile de restituire, iar nu înlocuirea dispozițiilor legilor fondului funciar în baza cărora au fost constituite dosarele administrative cu dispozițiile Legii nr. 10/2001, interpretare care se impune și din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, care nu au fost abrogate și nici modificate prin Legea nr. 165/2013. ... 21. Așadar, dispozițiile art. 43 din Legea nr. 165/2013 nu se pot interpreta în sensul că o cerere formulată în baza Legii nr. 18/1991 se convertește în una formulată potrivit Legii nr. 10/2001, întrucât dispozițiile celor două legi se exclud reciproc de la aplicare. ... 22. Chiar dacă s-ar accepta această ipoteză, reclamanta ar fi trebuit să formuleze cererea în termenul legal, potrivit legilor fondului funciar. ... 23. Reclamanta a formulat mai multe cereri în baza legilor fondului funciar, multe dintre ele deja soluționate. Or, terenul în litigiu a făcut obiectul unui act de proprietate distinct, astfel încât se impunea să se formuleze o cerere în care acest teren să fie indicat în mod distinct. ... 24. Mai mult, reclamanta nu a făcut dovada preluării terenului din patrimoniul autorilor săi, având în vedere că acesta nu figura în borderoul recensământului din 1948, în care sunt menționate terenurile acestora, nu există acte de preluare, iar faptul că terenul se află în proprietatea statului nu este suficient prin el însuși pentru a proba că a fost preluat de la autorii reclamantei. ... 25. Pe de altă parte, pentru a se face aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, respectiv ale art. 34 din Legea nr. 1/2000, la care trimit prevederile art. 43 din Legea nr. 165/2013, se impunea ca reclamanta să formuleze o cerere în termenele prevăzute de legile fondului funciar. ... 26. Or, la data de 19 aprilie 2013, când reclamanta a solicitat acest teren, orice termen prevăzut de legile fondului funciar, inclusiv potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 247/2005), era împlinit, iar ipoteza unei „completări“ a cererilor anterioare nu poate fi acceptată. ... 27. De altfel, din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă că sunt îndeplinite condițiile de aplicare a dispozițiilor art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991 și ale art. 34 din Legea nr. 1/2000. ... 28. Împotriva încheierii din 14 februarie 2018 și a sentinței a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată. ... 29. Criticile au vizat atât excepția prematurității cererii, în considerarea căreia a fost respinsă cererea în contradictoriu cu Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, cât și fondul pretențiilor deduse judecății, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București. ... 30. Pe fondul cauzei, apelanta-reclamantă a susținut, în esență, că este nelegală aprecierea primei instanțe conform căreia, ca urmare a incidenței dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 165/2013, cererea nu se va soluționa în continuare conform Legii nr. 10/2001. ... 31. În ședința publică din 7 octombrie 2020, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura prevăzută de art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, în scopul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: în cazul cererilor înaintate de comisiile de fond funciar la comisiile de aplicare a Legii nr. 10/2001, în baza art. 43 din Legea nr. 165/2013, calitatea de persoană îndreptățită se stabilește în baza Legii nr. 10/2001 sau în baza legislației fondului funciar? ... 32. Prin încheierea pronunțată la această dată, instanța a dispus sesizarea instanței supreme și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății. ... ...
Sursa oficială ↗