Decizia ÎCCJ nr. 10/2022 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 26 iunie 2020, cu nr. 12.588/300/2020, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtele Y și Comisia municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. xxxxx/2 din 29 septembrie 1998, eliberat de Prefectura Municipiului București pe numele pârâtei Y și al soțului acesteia, pentru un teren cu suprafață de 332 mp, situat în București, sectorul 2. ... 12. În motivarea cererii reclamantul a arătat, în esență, că pârâta Y împreună cu soțul ei a cumpărat, prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. xxx din 10 august 1984 de fostul Notariat de Stat Local al Sectorului 2, o locuință compusă din 3 camere, cu dependințe și anexe, situată la adresa indicată. ... 13. Potrivit reglementărilor în vigoare la data perfectării contractului, terenul aferent clădirii, cu o suprafață de 312 mp, a fost trecut în proprietatea statului, fiind atribuită în folosință cumpărătorilor, pe durata existenței construcției, o suprafață de 100 mp. ... 14. În aplicarea normelor legale în vigoare în epocă, Comitetul Executiv al fostului Consiliu Popular al Sectorului 2 București a emis Decizia nr. xx din 26 ianuarie 1985, prin care, pe data de 10 august 1984, trecea în proprietatea statului terenul de 312 mp aferent construcției cumpărate. Prin aceeași decizie se lăsa în folosință dobânditorilor construcției, pe durata existenței acesteia din urmă, o suprafață de teren aferentă de 100 mp. ... 15. A adăugat că pârâta Y și soțul ei au reușit să obțină emiterea de către Prefectura Municipiului București - instituția competentă la acea dată - a Titlului de proprietate nr. xxxxx/2/1998. Potrivit acestuia, li se atribuia în proprietate o suprafață de teren de 332 mp, situată în București, sectorul 2. ... 16. Deoarece a sesizat, în primul rând, că era imposibil ca terenul să aibă suprafața înscrisă în titlu, s-a adresat instanței de judecată cu o acțiune prin care a cerut să se constate nulitatea absolută parțială a acestuia, iar Judecătoria Sectorului 2 București, printr-o hotărâre rămasă definitivă, a admis acțiunea, consecința fiind că suprafața la care se referea titlul de proprietate a fost redusă de la 332 mp la 312 mp. ... 17. Reclamantul a mai arătat că pârâta Y nu deținea calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea unui asemenea drept, nici chiar pentru cei 312 mp la care a fost redusă de către instanță suprafața inițială. ... 18. În drept, au fost invocate dispozițiile art. III alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 169/1997). ... 19. La termenul de judecată din 23 septembrie 2020, instanța a dispus introducerea în cauză a instituției prefectului, în calitate de pârâtă. ... 20. Pârâta instituția prefectului a depus întâmpinare, prin care a solicitat introducerea în cauză a Primăriei Sectorului 2 București. În cazul în care această cerere va fi respinsă, a arătat că înțelege să invoce excepția inadmisibilității, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată în totalitate. ... 21. În motivarea întâmpinării a arătat că actul a cărui nulitate se solicită a fost emis legal, în conformitate cu actele existente la dosarul administrativ și în baza propunerii Primăriei Sectorului 2 București, adoptată în anul 1998, și a ordinului prefectului, iar Titlul de proprietate nr. xxxxx/2 din 29 septembrie 1998 a fost emis anterior actelor de proprietate ce au fost indicate de reclamant, respectiv anterior emiterii Dispoziției nr. xxx din 5 aprilie 2002 a primarului general al municipiului București, înregistrării pe rolul instanței de judecată a Dosarului nr. 4.340/2000 și eliberării Titlului de proprietate nr. xxxxx/2 din 31 august 2000, în baza Ordinului nr. xxxxx din 30 august 2000 (acest din urmă act neimpunând suprapuneri sau probleme, fiind vorba de 17 mp). ... 22. A susținut că atât la emiterea propunerii primăriei, cât și a ordinului anterior menționat a fost avută în vedere și Decizia nr. 1 din 30 iunie 1997 a Curții Supreme de Justiție - Secțiile Unite, prin care s-a stabilit că: „întinderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei construcții, dobândite prin cumpărare, sub imperiul Legii nr. 58/1974, poate fi determinată prin deducerea intenției părților din convenție și din ansamblul probelor administrative“. ... 23. La termenul de judecată din 16 decembrie 2020, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității invocată prin întâmpinare de către pârâta instituția prefectului și a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtei Comisia municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. De asemenea, instanța a luat act că nu se invocă excepția autorității de lucru judecat, iar Sentința civilă nr. 5.912 din 8 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în Dosarul nr. 5.344/2003, este invocată de pârâtă sub aspectul puterii de lucru judecat a acesteia. ... 24. Prin Sentința civilă nr. 11.219 din 22 decembrie 2020, Judecătoria Sectorului 2 București a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins ca neîntemeiată cererea și a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.000 de lei către pârâta Y. ... 25. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, ce reprezintă un caz de constituire a dreptului de proprietate, având ca punct de plecare dispozițiile art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974, care au prevăzut că, în caz de înstrăinare a construcțiilor, terenul aferent acestora trece în proprietatea statului, cu plata unei despăgubiri către fostul proprietar. ... 26. Instanța a apreciat că scopul urmărit de legiuitor, așa cum prevede art. 36 alin. (3) din Legea 18/1991, a fost să se atribuie în proprietate celor îndreptățiți, adică celor care au cumpărat construcția, terenul aferent acesteia, și nu cel dat în folosință (în speță 100 mp) în condițiile Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcției de locuințe, vânzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, republicată (Legea nr. 4/1973) și în acest fel să se clarifice situația juridică a terenurilor. ... 27. În practica judiciară s-a conchis că acela care a cumpărat construcția de la un proprietar ce nu avea calitatea de membru cooperator este îndreptățit, potrivit art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, să i se atribuie în proprietate suprafața aferentă construcției, așa cum a fost determinată de organul emitent al autorizației de înstrăinare a construcției la data înstrăinării (în speță 312 mp), și nu doar terenul necesar în viziunea Legii nr. 58/1974 pentru folosirea unei locuințe, ce a fost atribuit în folosință dobânditorului construcției. ... 28. Instanța a mai reținut că, în cauză, pârâta a beneficiat de măsura constituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 312 mp, aferentă construcției, care la momentul înstrăinării a trecut în proprietatea statului conform art. 30 din Legea nr. 58/1974, astfel că, în mod corect, s-a dat eficiență prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, dobânditorul construcției fiind îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren aferentă respectivei construcții care, de altfel, a și fost descrisă în actul autentic de înstrăinare. ... 29. Pentru a reține astfel instanța de fond a avut în vedere caracterul special al dispozițiilor Legii nr. 18/1991, dar și împrejurarea că preluarea de către stat a terenului de 312 mp a avut la bază actul de înstrăinare a construcției, ce a fost încheiat cu consimțământul exprimat în mod liber și neviciat de foștii proprietari. ... 30. De asemenea, materialul probator administrat în cauză conduce la aceeași concluzie, cumpărătorii fiind cei care au folosit, de la data cumpărării imobilului, întreg terenul aferent construcției, nefiind făcută o dovadă în sens contrar. ... 31. Totodată, de la data emiterii titlului de proprietate de către instituția prefectului, pârâta Y a acționat cu bună-credință, în virtutea calității sale de proprietar, folosind terenul încă din anul 1984. ... 32. În plus, terenul ce a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 a intrat în circuitul civil privat, iar acceptarea tezei susținute de reclamant în vederea anulării titlului de proprietate ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice civile, dar și dreptului de proprietate al pârâtei, dobândit cu respectarea tuturor dispozițiilor legale imperative în vigoare la momentul încheierii actului de înstrăinare și constatat prin multiple sentințe judecătorești de-a lungul anilor. ... 33. Analizând în continuare apărările invocate de părți, instanța a constatat că reclamantul nu a făcut dovada faptului că pentru terenul de 312 mp ce face obiectul prezentului litigiu s-a dispus reintrarea în proprietatea familiei M în anul 2002. ... 34. Totodată, instanța nu a reținut, cu putere de lucru judecat, conform apărărilor formulate de către pârâtă, considerentele Sentinței civile nr. 5.912 din 8 octombrie 2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în Dosarul nr. 5.344/2003, având în vedere că prin acea sentință nu s-a statuat cu putere de lucru judecat asupra valabilității emiterii ordinului prefectului pentru suprafața de 312 mp. Instanța nu a avut în vedere la acel moment un eventual motiv de nelegalitate vizând inexistența dreptului pârâtei asupra întregii suprafețe de teren. ... 35. Astfel, obiectul Dosarului nr. 5.344/2003 a fost reprezentat de constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate pentru 20 mp, pentru a corespunde suprafața care rezultă din acte cu cea preluată efectiv. ... 36. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care a susținut că argumentele judecătorului fondului nesocotesc ori interpretează vădit eronat prevederile legii, la care adaugă alte teze. De asemenea, este atrasă incidența unor dispoziții legale fără legătură cu situația de fapt din cauză. ... 37. Astfel, deși se citează dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991, care privesc terenurile proprietate de stat, se fac referiri la practica judiciară din cauze privind terenurile deținute de foștii membri ai cooperativelor agricole de producție, în condițiile în care, în speță, este vorba despre terenuri situate în centrul Capitalei. ... 38. Ansamblul considerentelor arată că redactorul sentinței a urmărit să demonstreze un fapt contrar realității speței, respectiv că întreaga suprafață de 312 mp era aferentă construcției cumpărate de pârâta Y și soțul ei în anul 1984, iar aceștia erau îndreptățiți să li se reconstituie dreptul de proprietate. ... 39. Prin aplicarea atât a prevederilor legale în vigoare în 1984, cât și a celor din Legea nr. 18/1991 la speță, rezultă că pârâta putea beneficia, cel mult, de constituirea acestui drept pentru o suprafață de 100 mp, teren aferent construcției. Acesta este efectul pe care îl au dispozițiile legale incidente, care sunt redactate clar și precis, fără vreo altă posibilitate de interpretare. ... 40. Concluzia este susținută chiar și de Legea nr. 4/1973 care, la art. 4 alin. 4 se referea la terenurile date în folosință pe durata existenței construcțiilor situate pe ele, acest drept neextinzându-se și asupra altor terenuri. Aceste dispoziții se coroborau cu cele ale art. 30 alin. 3 din Legea nr. 58/1974. ... 41. Scopul legiuitorului a fost ca după preluarea terenului aferent construcției de către stat la încheierea unui act translativ de proprietate inter vivos să acorde dobânditorului un drept de folosință asupra terenului aferent construcției, pe durata existenței acesteia. În speță, din probe reiese că acesta a fost și este de 100 mp, suprafață înscrisă, de altfel, și în înscrisurile folosite de pârâtă în apărarea sa. Extinderea acestei suprafețe, fără niciun suport faptic ori juridic, la peste triplul ei încalcă toate dispozițiile legale incidente, inclusiv pe acelea citate în sprijin de redactorul sentinței. ... 42. În concluzie, titlul de proprietate contestat este lovit de nulitate absolută, fiind eliberat unui beneficiar care nu avea calitatea de persoană îndreptățită la aceasta, anterior stabilirii regimului juridic al terenului și pentru o suprafață cu mult peste aceea la care, eventual, ar fi avut dreptul pârâta Y și soțul său. ... 43. Prin Încheierea din 15 iunie 2021, tribunalul a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a pune în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la chestiunea de drept anterior enunțată, părțile fiind citate cu solicitarea de a-și expune punctul de vedere cu privire la acest aspect pentru termenul din data de 20 septembrie 2021. ... 44. La termenul din 21 septembrie 2021, tribunalul a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a suspendat judecata. ... ...