Decizia CCR nr. 300/2014Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că aplicarea coroborată a prevederilor art. 141^1 şi art. 144 din Codul penal din 1969 şi art. 160^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 nu permite acordarea liberării provizorii sub control judiciar persoanelor cercetate penal pentru săvârşirea unor tentative pedepsibile la infracţiuni pentru care legea prevede, pentru formele consumate, pedepse cu închisoarea mai mari de 18 ani, chiar dacă limitele speciale ale pedepselor pentru săvârşirea tentativelor - obţinute prin reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepselor stabilite pentru infracţiunile consumate, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. 2 din Codul penal din 1969 -, sunt mai mici de 18 ani. Se arată că, în acest fel, textele criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (10) , potrivit cărora persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune. Se susţine, totodată, încălcarea prin textele criticate a accesului liber la justiţie, a dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, a prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului la muncă şi la protecţia socială a muncii, prevăzute la art. 21, 22, art. 23 alin. (11) şi art. 41 din Legea fundamentală.