Decizia CCR nr. 302/2014Paragraful 7

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) , art. 32, art. 33 şi ale art. 35 din Legea nr. 165/2013 - criticate - nu au incidenţă asupra soluţionării litigiului în fond, astfel că excepţia de neconstituţionalitate are caracter inadmisibil. În ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la art. 21 alin. (6) şi ale art. 27 din lege, consideră că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, stabilirea modalităţilor concrete prin care sunt acordate despăgubirile intră în marja de apreciere a statului, în funcţie de posibilităţile sale economice şi cu păstrarea justului echilibru între interesul individual şi interesul general al societăţii (în acest sens, sunt menţionate Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României şi Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României). Mai menţionează că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33 din Legea nr. 165/2013 se justifică a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014.