Decizia CCR nr. 288/2014Paragraful 5

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013. În acest sens, susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 şi art. 44 din Constituţie, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În continuare arată că, potrivit dispoziţiilor art. 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, orice persoană are dreptul de a beneficia, în ceea priveşte problemele sale, de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil din partea instituţiilor. Or, termenele instituite de dispoziţiile legale criticate duc la prorogarea termenelor de soluţionare a cererilor autorului. De asemenea, afirmă că dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013, prin instituirea în sarcina entităţilor a diferitelor termene de soluţionare a cererilor în funcţie de numărul solicitărilor, creează discriminări între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică şi golesc de conţinut dreptul. În fine, susţine că, prin Hotărârea din 20 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Miclici împotriva României, instanţa europeană a statuat că suspendarea unui drept determină o situaţie de incertitudine juridică.