Decizia CCR nr. 280/2014Paragraful 25

20. Aşa fiind, anularea permisului de conducere intervine doar în condiţiile şi situaţiile enumerate expres şi limitativ de art. 114 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi reprezintă, de principiu, consecinţa condamnării titularului său printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru fapte sau infracţiuni care se află în legătură de cauzalitate directă cu nerespectarea regimului circulaţiei pe drumurile publice sau a altor norme legale. Or, tocmai această legătură determinantă, avută în vedere de instanţă la momentul pronunţării hotărârii de condamnare, justifică, pe de o parte, aplicarea măsurii ulterioare constând în anularea permisului de conducere, iar pe de altă parte, explică raţiunea pentru care aceasta reprezintă o măsură dispusă, în sensul de aplicată, de către organul de poliţie rutieră, şi nu de instanţa de judecată în cadrul aceluiaşi proces. Deschiderea unei noi proceduri judiciare, care să confirme necesitatea anulării permisului de conducere, ar fi fost inutilă în condiţiile arătate mai sus, având, eventual, doar efectul întârzierii aplicării şi executării măsurii. Aşadar, măsura anulării permisului de conducere constituie, potrivit art. 97 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, o măsură tehnico-administrativă, dispusă de organul de poliţie rutieră. Această măsură nu implică o activitate jurisdicţională, proprie sistemului judiciar, şi nici nu presupune adoptarea unui act decizional din partea organului de poliţie, ci reprezintă o operaţiune tehnico-administrativă de punere în executare a unei măsuri specifice domeniului său de activitate, în urma pronunţării hotărârii judecătoreşti de condamnare rămase definitivă.