Decizia ÎCCJ nr. 679/2023Punctul 2

2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 68 din 5 aprilie 2022, Curtea de Apel P. - Secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea având ca obiect „anularea dispozițiilor art. 66 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257 din 20 martie 2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare“, formulată de reclamanta A.M. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României. În esență, Curtea de Apel P. a reținut că nu se poate reține neconformitatea textului atacat cu actul de rang superior, deoarece prin raportare la dispozițiile art. 53, 83, 85 și 86 din Legea nr. 263/2010, acestea răspund unor obiective legitime de interes general în cadrul politicii de pensionare în cadrul sistemului public de pensii, justificate de stabilirea unei vârste de pensionare obligatorii pentru soțul supraviețuitor de la a cărei îndeplinire poate beneficia de pensia de urmaș. Referitor la critica vizând necesitatea ca actul să corespundă scopului urmărit de legea pe care o pune în executare, s-a reținut caracterul ei nefondat, deoarece art. 66 al normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 nu face altceva decât să indice faptul că vârsta standard de pensionare este cea eșalonată în anexa nr. 5 din Legea nr. 263/2010, eșalonarea realizându-se în raport cu data nașterii fiecărui beneficiar de pensie din sistemul public de pensii, acesta neadăugând la lege și neexcluzând de la aplicare dispoziții existente în legea organică. S-a arătat că, în raport cu natura sa juridică, Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 este un act administrativ de autoritate, emis pe baza și în vederea executării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, iar cu privire la acesta nu se poate susține că ar încălca actul de rang superior, respectiv art. 83 din legea anterior menționată, deoarece acest text conține dispoziții de principiu care indică, în concret și în mod obiectiv, categoriile de beneficiari ai pensiei de urmaș, respectiv copiii și soțul supraviețuitor, condițiile de acordare a pensiei fiind cele la care face trimitere art. 85 din Legea nr. 263/2010. În condițiile în care legiuitorul ar fi dorit să acorde pensia de urmaș înainte de împlinirea de către soțul supraviețuitor a vârstei standard de pensionare, ar fi reglementat expres acest aspect, astfel cum s-a procedat în cuprinsul art. 86 din Legea nr. 263/2010. ...