Decizia ÎCCJ nr. 8/2023 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării, referitoare la admisibilitatea procedurii 23. Instanța de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, referitoare la declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ. ... 24. Astfel, tribunalul este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, în apel, iar elementul de noutate este reprezentat de faptul că problema de drept a cărei lămurire se solicită nu a format obiectul unei analize sau al unei dezlegări jurisprudențiale consecvente, nefiind cristalizată o practică unitară la nivelul instanțelor naționale. ... 25. Existența unor decizii contradictorii sub acest aspect, relevând îndeplinirea condițiilor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, a fost constatată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor civile ale curților de apel, în perioada 23-24 iunie 2016, la Curtea de Apel Bacău. ... 26. În cadrul acestei întâlniri, opinia Institutului Național al Magistraturii, agreată în unanimitate de participanți, a fost în sensul că, potrivit art. 914 din Codul civil, proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii, având în vedere și dispozițiile art. 220 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 700/2014. ... 27. Din conținutul acestor dispoziții legale rezultă că acțiunea în modificarea cărții funciare este profund diferită de acțiunea în rectificarea cărții funciare. Astfel, acțiunea în modificare nu vizează fondul dreptului de proprietate precum acțiunea în rectificare, ci aspectele tehnice ale imobilului (spre exemplu, o diferență de suprafață între cea înscrisă și cea reală). Pe cale de consecință, admisibilitatea unei atari cereri nu reclamă (precum acțiunea în rectificare) formularea pe cale principală a unei acțiuni pe fond, care să producă consecințe în mod nemijlocit asupra dreptului tabular (o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic), fiind suficientă pentru admiterea ei dovada (pe baza expertizei topografice efectuate în cauză) existenței unei neconcordanțe între datele tehnice înscrise în cartea funciară și situația reală a imobilului. ... 28. De asemenea, în perioada 26-27 mai 2022 a avut loc, la Craiova, întâlnirea președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale curților de apel, în care au fost dezbătute probleme de drept ce au generat practică neunitară în materie civilă. ... 29. În cadrul acestei întâlniri, opinia Institutului Național al Magistraturii, însușită în unanimitate de participanți, a fost în sensul că posesorul unui teren care deține, în fapt, o suprafață de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, respectiv cu mai mult de 15% în cazul terenurilor situate în intravilan și cu mai mult de 5% în cazul terenurilor situate în extravilan, pentru a obține înscrierea suprafeței excedentare în cartea funciară urmează să procedeze la notarea posesiei asupra diferenței de teren, deținută fără act de proprietate, în cartea funciară, în considerarea art. 41 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 7/1996. Dreptul de proprietate asupra suprafeței excedentare poate fi intabulat în condițiile art. 13 alin. (7) din Legea nr. 7/1996, potrivit art. 41 alin. (9) din același act normativ. Posesorul unui teren care deține, în fapt, o suprafață de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară, respectiv cu mai mult de 15% în cazul terenurilor situate în intravilan și cu mai mult de 5% în cazul terenurilor situate în extravilan, nu are deschisă calea cererii în modificare de carte funciară atât timp cât în privința suprafeței de teren excedentare nu deține un act de proprietate, ca urmare a dobândirii dreptului de proprietate prin oricare dintre modalitățile prevăzute de art. 557 din Codul civil. ... 30. Totodată, nu există decizii în interesul legii pronunțate asupra acestei probleme de drept și nici hotărâri prealabile anterioare, iar soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate. ... 31. Astfel, în acest moment, la nivelul jurisprudenței naționale, există două opinii cu privire la modalitatea de soluționare a cererilor de chemare în judecată având ca obiect modificarea suprafeței imobilului teren înscris în cartea funciară. ... 32. Într-o primă opinie se consideră că astfel de acțiuni se pot formula în temeiul dispozițiilor art. 914 din Codul civil, fiind suficientă pentru admiterea lor dovada (pe baza expertizei topografice efectuate în cauză) existenței unei neconcordanțe între datele tehnice înscrise în cartea funciară și situația reală a imobilului. ... 33. La nivelul Tribunalului Timiș această opinie se regăsește în soluțiile pronunțate în dosarele nr. 32.684/325/2018, nr. 30.126/325/2018, nr. 28.204/325/2018, nr. 5.704/325/2018, nr. 19.930/325/2020. ... 34. În cea de-a doua opinie se consideră că astfel de acțiuni sunt inadmisibile dacă nu există un titlu pentru diferența de suprafață, dreptul de proprietate asupra suprafeței excedentare putând fi intabulat în condițiile art. 13 alin. (7) din Legea nr. 7/1996, potrivit art. 41 alin. (9) din același act normativ. ... 35. La nivelul Tribunalului Timiș această opinie se regăsește în soluțiile pronunțate în dosarele nr. 20.754/325/2017 și nr. 17.381/325/2020. ... ...