Decizia ÎCCJ nr. 7/2023 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 22. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 23. Astfel, primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite întrucât este vorba despre o cauză aflată în curs de judecată pe rolul Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă, în faza de atac a apelului, iar hotărârea ce urmează să se pronunțe în acest litigiu în materia asigurărilor va fi definitivă, conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 24. Totodată, soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere. ... 25. Cât privește noutatea chestiunii de drept și dificultatea de interpretare, instanța de sesizare a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017, asigurătorul RCA are dreptul de a recupera sumele plătite drept despăgubire de la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, în ipoteza în care accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice ca infracțiuni săvârșite cu intenție, chiar dacă aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție. ... 26. Această dispoziție legală acordă societăților de asigurare RCA dreptul de a se regresa împotriva persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului, în cazurile prevăzute de lege, în limita sumelor achitate cu titlu de despăgubire. ... 27. O dispoziție similară se regăsește în cuprinsul art. 2.210 din Codul civil, care stabilește că, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane, cu mențiunea că acest text privește contractul de asigurare în general, pe când art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017 are în vedere doar contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie (RCA). ... 28. Mecanismul prin care asigurătorii RCA își pot recupera, în anumite condiții, despăgubirea achitată într-un dosar de daună este reprezentat de subrogația legală, conform dispozițiilor art. 1.596 lit. e) din Codul civil, prevederile art. 25 din Legea nr. 132/2017 încadrându-se în „alte cazuri stabilite de lege“, când subrogația se produce de drept. ... 29. Pe cale de consecință, în măsura plății despăgubirii, asigurătorul RCA este subrogat în drepturile creditorului, fără a putea însă dobândi mai multe drepturi decât acesta, așa cum dispune art. 1.593 din Codul civil. ... 30. În prezenta cauză, prin cele două plăți efectuate, reclamanta s-a subrogat în drepturile proprietarilor celor două autoturisme avariate, fiind îndreptățită să acționeze împotriva persoanei răspunzătoare de producerea prejudiciului. ... 31. Ținând cont că pârâtul a fost trimis în judecată în fața instanței penale pentru faptele săvârșite cu ocazia accidentului rutier, în raportul dintre proprietarii celor două autoturisme avariate și inculpat devine incident art. 1.394 din Codul civil, care dispune că, în toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripții mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripție a răspunderii penale se aplică și dreptului la acțiunea în răspundere civilă. ... 32. Prin urmare, în raporturile dintre proprietarii celor două autoturisme avariate și inculpat termenul de prescripție a acțiunii în repararea prejudiciului ar fi fost altul decât cel de drept comun, fiind calculat în funcție de termenul de prescripție a răspunderii penale. ... 33. Cum însă autoturismul condus de numitul Z era asigurat RCA la societatea reclamantă, nu a mai fost nevoie ca cele două persoane prejudiciate să acționeze direct împotriva persoanei răspunzătoare de producerea prejudiciului, fiind despăgubite de reclamantă în virtutea contractului de asigurare RCA. ... 34. În acest context se pune întrebarea dacă, în urma achitării despăgubirii către persoanele prejudiciate, asigurătorul RCA beneficiază inclusiv de dispoziția de excepție instituită prin art. 1.394 din Codul civil sau termenul de prescripție rămâne cel de drept comun, chiar dacă persoana în ale cărei drepturi s-a subrogat ar fi beneficiat de un termen de prescripție mai lung. ... 35. Efectele subrogației sunt reglementate de art. 1.597 din Codul civil, iar în doctrină se arată că efectul principal, indiferent că este vorba despre subrogația legală sau convențională, este acela că subrogatul ia locul creditorului plătit și poate exercita toate drepturile și acțiunile acestuia împotriva debitorului, beneficiind și de toate garanțiile care însoțesc creanța. Nu se poate deduce însă care este corelația acestor efecte ale subrogației cu termenul de prescripție a dreptului material la acțiune. ... 36. În esență, trebuie să se stabilească efectele subrogației legale prevăzute de dispozițiile art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017 asupra termenului de prescripție a dreptului la acțiune împotriva persoanei răspunzătoare de producerea prejudiciului, în condițiile în care este cert că persoana prejudiciată dispune de o acțiune supusă unui termen de prescripție care începe să curgă conform art. 2.528 din Codul civil, de la data la care a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea, însă termenul de prescripție nu este cel de 3 ani, ci un termen mai lung, în conformitate cu prevederile art. 1.394 din Codul civil, corespunzător termenului de prescripție a răspunderii penale. ... 37. În privința asigurătorului RCA trebuie să se stabilească dacă în urma subrogației legale va beneficia de același termen de prescripție precum cel care curge împotriva creditorului plătit sau dreptul său la acțiune este autonom din perspectiva prescripției, fără a putea beneficia de prorogarea termenului potrivit art. 1.394 din Codul civil. ... 38. În opinia instanței, chestiunea de drept care necesită interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este nouă, fiind vorba despre prevederi cuprinse în noul Cod civil, mai ales art. 1.394 din Codul civil, care nu are corespondent în vechea legislație, corelat cu dispozițiile art. 25 lit. b) din Legea nr. 132/2017. ... 39. În orice caz, nu se poate reține că s-ar fi conturat o orientare certă și consistentă a practicii către o anumită interpretare și aplicare a normei din perspectiva chestiunilor de drept, cel puțin din datele deținute de instanță, împrejurare ce justifică declanșarea mecanismului de prevenire a practicii neunitare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 40. Nu în ultimul rând, este îndeplinită și ultima condiție de admisibilitate, întrucât din verificările efectuate a rezultat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat asupra problemei de drept nici pe calea hotărârii prealabile și nici pe calea recursului în interesul legii. ... ...