Decizia CCR nr. 133/2014Paragraful 6

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 623/2010. Arată că autorii excepţiei pornesc de la un argument de identitate între infracţiunile de patrimoniu care produc consecinţe deosebit de grave şi infracţiunile de serviciu cu consecinţe deosebit de grave, fiind nemulţumiţi, în realitate, de regimul sancţionator mai sever aplicabil furtului calificat în varianta prevăzută de art. 209 alin. 4 din Codul penal din 1969. Menţionează că noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, redefineşte sintagma "consecinţe deosebit de grave" şi majorează pragul valoric stabilit drept criteriu de apreciere, astfel că autorii excepţiei au posibilitatea de a rezolva pe calea aplicării legii penale mai favorabile de către instanţa de judecată problema pe care au încercat să o soluţioneze prin intermediul controlului de constituţionalitate.