Decizia ÎCCJ nr. 81/2022 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin cererea adresată Judecătoriei Târgu Mureș la 26 martie 2021, reclamanta-debitoare a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta - unitatea bancară creditoare, să se dispună în temeiul prevederilor Legii nr. 77/2016 adaptarea contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă pentru persoane fizice încheiat cu pârâta, în sensul împărțirii riscului valutar cu începere de la momentul înregistrării notificării până la momentul rambursării integrale a creditului și obligarea pârâtei la plata diferenței dintre sumele efectiv achitate cu titlu de rată și cele care ar fi trebuit achitate, avându-se în vedere noul curs valutar stabilit de către instanță în urma reechilibrării contractului, cu dobânda legală aferentă, precum și la plata cheltuielilor de judecată. ... 12. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a transmis o notificare pârâtei-creditoare, astfel cum stipulează dispozițiile art. 4 din Legea nr. 77/2016, prin care a solicitat echilibrarea contractului și care nu a fost corespunzător contestată de către pârâtă, context în care a înțeles să apeleze la procedura prevăzută de art. 8 din legea anterior menționată, astfel cum a fost aceasta modificată prin Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, apreciind că sunt îndeplinite toate condițiile legale în vederea adaptării contractului, printre care și cerința impreviziunii în varianta fluctuației cursului valutar pentru moneda C.H.F., ce a înregistrat o creștere de 100,95% între momentul încheierii contractului (8.09.2008) și momentul formulării notificării (7.12.2020). ... 13. Pârâta-creditoare a formulat întâmpinare, invocând, în principal, excepția inadmisibilității deduse din împrejurarea că sesizarea reclamantei-debitoare nu îmbracă forma unei notificări de dare în plată valide și că, în fapt, nu se încearcă darea în plată, ci o negociere contractuală. Pe fondul cauzei, a susținut caracterul nefondat al acțiunii, arătând că exigențele Legii nr. 77/2016 legate de incidența impreviziunii nu sunt îndeplinite. ... 14. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, argumentând că apărările pârâtei puteau fi invocate pe calea contestației împotriva notificării, demers care nu a fost însă materializat și că notificarea îndeplinește cerințele prevăzute de legea-cadru în materie, reiterând totodată și aspectele arătate în susținerea pretenției deduse judecății. ... 15. Prin Sentința civilă nr. 2.564 din 22 iunie 2021, Judecătoria Târgu Mureș a admis excepția inadmisibilității, respingând ca atare cererea de chemare în judecată. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat, în esență, că scopul Legii nr. 77/2016 nu poate fi altul decât transmiterea dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Or, în speță, reclamanta urmărește deturnarea acestei finalități în condițiile în care notificarea adresată creditoarei vizează doar adaptarea convenției și reechilibrarea prestațiilor derivând din contractul de credit, aspecte care excedează prevederilor art. 5 din Legea nr. 77/2016 și pot fi urmărite doar pe calea unei acțiuni în justiție întemeiate pe dreptul comun în materie, respectiv pe dispozițiile referitoare la teoria impreviziunii din Codul civil. ... 16. Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel, solicitând în principal anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, față de prevederile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În motivarea căii de atac declarate, apelanta a arătat că în mod greșit judecătoria a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, neverificând dacă notificarea formulată îndeplinește sau nu cerințele prevăzute de Legea nr. 77/2016, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 52/2020 și analizând cererea de chemare în judecată prin prisma unei aparente excepții de inadmisibilitate, ca urmare a constatării a priori a inadmisibilității notificării. În consecință, apelanta a solicitat instanței de control judiciar să constate faptul că notificarea formulată este una veritabilă, pliată pe prevederile Legii nr. 77/2016, în forma modificată de Legea nr. 52/2020, îndeplinind toate condițiile de admisibilitate prescrise de dispozițiile art. 4 din lege ce consacră caracterul prioritar al echilibrării și continuării contractului de credit, aspect în raport cu care se impun anularea sentinței și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru a analiza pe fond cererea de chemare în judecată. ... 17. Ulterior dezbaterilor și rămânerii în pronunțare asupra apelului, prin Încheierea din 22 martie 2022 s-a dispus repunerea cauzei pe rol și citarea părților cu mențiunea de a-și exprima un punct de vedere cu privire la interpretarea noțiunilor de echilibrare a contractului și imposibilitate vădită de continuare a contractului, statuate de art. 4 din Legea nr. 77/2016, respectiv de utilitate socială a contractului, cuprinsă în considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 432/2021, prin raportare la calificarea juridică a situației de fapt deduse judecății, și anume: declanșarea procedurii specifice Legii nr. 77/2016, sub forma unui demers de adaptare a contractului de credit cu privire la care s-a declarat scadența anticipată, respectiv s-a demarat executarea silită fără a avea loc însă adjudecarea imobilului. ... 18. La termenul de judecată din 10 mai 2022, instanța de apel a pus din oficiu în discuția părților chestiunea incidentală privind oportunitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile referitoare la problema posibilității adaptării contractului de credit în faza executării silite, rămânând în pronunțare atât cu privire la această chestiune, cât și pe fondul cauzei. ... 19. Prin Decizia nr. 435/A/2022 din 31 mai 2022, Tribunalul Specializat Mureș a dispus sesizarea instanței supreme, în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: a. Cum se conciliază obligația instanței judecătorești „de a aplica prioritar - soluția adaptării contractului“ - statornicită, în lumina dispozițiunilor art. 3, dimpreună cu cele ale art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016 - în forma modificată prin Legea nr. 52 din 13 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, prin considerentul decizoriu din paragraful 48 al Deciziei nr. 432 din 17 iunie 2021 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021, cu posibilitatea consumatorului de a pretinde adaptarea unui contract de credit încheiat cu un profesionist când acest contract de credit a fost declarat anterior scadent anticipat, creanța astfel izvorâtă - reprezentată de obligația de rambursare a întregului credit, dimpreună cu dobânda contractului și celelalte speze - fiind urmărită în cadrul unei proceduri execuționale de urmărire a imobilului (locuință) ipotecat, fără ca acesta să fie valorificat? ... b. În aceleași circumstanțe, care ar fi criteriile obiective de identificare a „utilității sociale a continuării executării contractului“ ce pare a fi consfințită cu valoare de principiu de către Curtea Constituțională a României prin decizia mai degrabă pomenită? ... ... ...