Decizia ÎCCJ nr. 81/2022 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Prin sesizarea formulată se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție o interpretare jurisdicțională de principiu cu privire la următoarele chestiuni de drept: a. Cum se conciliază obligația instanței judecătorești „de a aplica prioritar - soluția adaptării contractului“ - statornicită, în lumina dispozițiilor art. 3, dimpreună cu cele ale art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016 - în forma modificată prin Legea nr. 52 din 13 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, prin considerentul decizoriu din paragraful 48 al Deciziei nr. 432 din 17 iunie 2021 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021, cu posibilitatea consumatorului de a pretinde adaptarea unui contract de credit încheiat cu un profesionist când acest contract de credit a fost declarat anterior scadent anticipat, creanța astfel izvorâtă - reprezentată de obligația de rambursare a întregului credit, dimpreună cu dobânda contractului și celelalte speze - fiind urmărită în cadrul unei proceduri execuționale de urmărire a imobilului (locuință) ipotecat, fără ca acesta să fie valorificat? ... b. În aceleași circumstanțe, care ar fi criteriile obiective de identificare a „utilității sociale a continuării executării contractului“ ce pare a fi consfințită cu valoare de principiu de către Curtea Constituțională a României prin decizia mai degrabă pomenită. ... ... 52. Cu titlu prealabil analizei fondului problemelor de drept supuse dezbaterii, se impune verificarea împrejurării dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, respectiv aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu, în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național (control a priori). Această finalitate reclamă evaluarea tuturor elementelor sesizării, ceea ce presupune atât verificarea circumstanțelor care au generat-o, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 53. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar în conformitate cu prevederile art. 520 alin. (1) din același act normativ, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 54. Așadar, evaluarea sesizării presupune verificarea îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor pretinse pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, cerințe extrase din normele legale citate, care pot fi enunțate astfel: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al unui tribunal învestit să soluționeze pricina; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept identificată, a cărei lămurire se solicită, să prezinte caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat acest mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 56. Astfel, din datele prezentate în cuprinsul încheierii de sesizare, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de un complet al Tribunalului Specializat Mureș, legal învestit cu soluționarea unui apel formulat împotriva unei sentințe civile pronunțate de Judecătoria Târgu Mureș într-o cerere decurgând din aplicarea Legii nr. 77/2016, căruia îi revine competența de soluționare în ultimă instanță a litigiului, față de prevederile art. 9 din Legea nr. 77/2016, coroborate cu cele ale art. 95 pct. 2 și ale art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată (26 martie 2021). Hotărârea pronunțată în apel are caracter definitiv, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 57. De asemenea, este îndeplinită și condiția de admisibilitate privind nestatuarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunilor învederate, ca și inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, având ca obiect problemele de drept care formează obiectul prezentei sesizări. ... 58. În schimb, condiția de substanță cerută de legiuitor pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială vizând existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei nu se verifică, față de particularitățile pricinii în care sesizarea a fost formulată. ... 59. Astfel, spre deosebire de recursul în interesul legii, pe calea căruia se rezolvă o problemă de drept controversată, într-o manieră abstractă și generală, în cazul hotărârii prealabile dezlegarea chestiunii de drept este una punctuală, adecvată circumstanțelor speței. ... 60. Chestiunea de drept trebuie să fie esențială, în sensul că, de lămurirea acesteia, să depindă soluționarea pe fond a cauzei pendinte în care aceasta se ridică. Noțiunea de fond al cauzei trebuie înțeleasă într-un sens larg. Sub acest aspect, în jurisprudența circumscrisă instituției juridice a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina, de a influența soluționarea raportului de drept dedus judecății (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014; Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016; Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020). ... 61. Jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 20 octombrie 2022) relevă că între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată de către instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție trebuie să existe o relație de dependență, în sensul că decizia instanței supreme pronunțată în această procedură să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului. Totodată, s-a reținut că, prealabil sesizării instanței supreme, se impun, cu necesitate, stabilirea și evidențierea existenței unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate și soluționarea cauzei, întrucât numai în aceste condiții se pot demonstra utilitatea și interesul în promovarea acestui demers. ... 62. Analiza caracterului determinant al dezlegării chestiunilor de drept supuse atenției Înaltei Curți de Casație și Justiție în prezentul cadru procesual trebuie să pornească de la examinarea particularităților cauzei pendinte, a dinamicii procesului, de natură a configura conținutul concret al noțiunii de fond al cauzei. ... 63. În acest context, instanța supremă găsește de cuviință să sublinieze că o judecată pe fond a procesului presupune în mod necesar dezbaterea și cercetarea împrejurărilor de fapt și a temeiurilor de drept invocate de părțile litigante în cererile lor sau, după caz, ridicate din oficiu, precum și aprecierea probelor administrate, cu consecința formării convingerii instanței asupra substanței și a conținutului raportului juridic dedus judecății și pronunțării hotărârii, în sensul tranșării de o manieră efectivă a litigiului dintre părți. ... 64. În antiteză, soluționarea procesului fără a se intra în judecata fondului presupune cvasiunanim împrejurarea ca hotărârea să fie pronunțată în temeiul admiterii unei excepții procesuale peremptorii, întrucât este de esența acesteia din urmă faptul că nu pune în discuție fondul cauzei. ... 65. Din această perspectivă, soluția primei instanțe, de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta-debitoare și întemeiată pe prevederile Legii nr. 77/2016, se încadrează în mod evident în ipoteza soluționării cauzei fără a se intra în judecata fondului. ... 66. Cu toate acestea, această tipologie de soluții nu este exclusă de plano din sfera de aplicabilitate a mecanismului obligatoriu de unificare jurisprudențială, funcționarea acestuia fiind în strânsă interdependență, după cum s-a arătat, cu împrejurarea ca problema de drept supusă atenției instanței supreme să influențeze concret și decisiv modalitatea de soluționare de către instanța de sesizare a căii de atac al cărei obiect este reprezentat de soluția dată pe excepție. ... 67. În mod particular, în speța pendinte această interdependență trebuie examinată în cheia elementelor specifice judecării căii de atac a apelului, ceea ce presupune luarea în considerare a limitărilor prevăzute de art. 477-478 din Codul de procedură civilă, exprimate în adagiile tantum devolutum quantum apellatum și tantum devolutum quantum iudicatum. ... 68. Nu în ultimul rând, se impune a fi avute în vedere și soluțiile pe care le poate pronunța instanța de apel (de sesizare), în aplicarea dispozițiilor imperative ale art. 480 din același act normativ, de strictă interpretare și aplicare. ... 69. Prioritar, Înalta Curte de Casație și Justiție reiterează că prezenta sesizare a fost formulată de Tribunalul Specializat Mureș, instanță învestită cu soluționarea apelului declarat de reclamanta-debitoare împotriva sentinței Judecătoriei Târgu Mureș, de respingere ca inadmisibilă a unei cereri întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 77/2016, având ca obiect pronunțarea unei hotărâri de adaptare a contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă, prin echilibrarea sumei de plată, în sensul împărțirii pe viitor între părțile contractante, în mod egal, a riscului valutar, în contextul intervenirii impreviziunii, demarării executării silite fără valorificarea imobilului ipotecat și cesionării creanței. ... 70. Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a reținut, în esență, că atât prin notificarea adresată pârâtei-creditoare, cât și prin cererea adresată ulterior instanței reclamanta-debitoare a solicitat exclusiv echilibrarea prestațiilor și adaptarea contractului de credit, motivat de intervenirea impreviziunii, fără a pretinde și stingerea datoriei prin transmiterea dreptului de proprietate din patrimoniul său în cel al creditorului, astfel încât demersul său urmărește deturnarea finalității Legii nr. 77/2016. Prima instanță a concluzionat în sensul că atât timp cât legea specială nu reglementează modalitatea de echilibrare și adaptare a contractului, aplicarea cu prioritate a acestei măsuri va putea fi solicitată și soluționată doar în condițiile dreptului comun, urmând ca, în cazul eșuării negocierilor, notificarea adresată de debitoare să respecte prevederile art. 5 din Legea nr. 77/2016, în sensul înglobării manifestării opțiunii de a ceda dreptul de proprietate asupra imobilului în favoarea creditoarei în contul creanței. Statuând în sensul că atât notificarea, cât și obiectul cererii deduse judecății excedează dispozițiilor Legii nr. 77/2016, judecătoria și-a însușit apărarea pârâtei-creditoare, reținând ca întemeiată excepția inadmisibilității acțiunii pe care a respins-o ca atare. ... 71. Față de aceste constatări, Înalta Curte de Casație și Justiție observă faptul că prima instanță nu a făcut în mod direct și nemijlocit interpretarea și aplicarea chestiunilor de drept cu a căror lămurire a fost învestit prezentul complet. Altfel spus, judecătoria nu a realizat o analiză și nu s-a pronunțat asupra posibilității adaptării și reechilibrării contractului de credit în faza executării silite, ci a statuat exclusiv asupra conformității conținutului notificării adresate de reclamanta-debitoare cu prevederile Legii nr. 77/2016, în sensul că notificarea poate viza exclusiv darea în plată a imobilului, iar nu adaptarea contractului de credit. ... 72. În continuare, Înalta Curte de Casație și Justiție relevă că, prin apelul declarat, reclamanta-debitoare a formulat critici circumscrise necercetării fondului cauzei în primă instanță din perspectiva reținerii greșite a excepției de inadmisibilitate a acțiunii, dedusă din caracterul inadmisibil al notificării, și a solicitat în principal anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, față de prevederile art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Astfel, apelanta a învederat instanței de control judiciar împrejurarea că în mod greșit judecătoria i-a soluționat cererea de chemare în judecată fără a o cerceta pe fond, în condițiile în care a adresat intimatei o notificare perfect pliabilă pe dispozițiile Legii nr. 77/2016, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 52/2020, aceasta din urmă ridicând la rang de principiu prioritatea echilibrării și menținerii utilității sociale a contractului, încetarea acestuia putând fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale. În subsidiar, a reiterat aspectele invocate în susținerea pretențiilor deduse judecății. ... 73. Potrivit art. 480 din Codul de procedură civilă, (1) Instanța de apel poate păstra hotărârea atacată, situație în care, după caz, va respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui. (2) În caz de admitere a apelului, instanța poate anula ori, după caz, schimba în tot sau în parte hotărârea apelată. (3) În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. ... 74. Trimiterea spre rejudecare la prima instanță de către instanța de apel reprezintă o excepție de la regula instituită de alin. (2) al art. 480 din Codul de procedură civilă, care este expresia caracterului devolutiv al apelului și, ca orice excepție, trebuie interpretată restrictiv. Ea devine operantă exclusiv în ipoteza în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce cvasiunanim presupune, după cum s-a arătat, pronunțarea unei hotărâri în temeiul admiterii unei excepții procesuale peremptorii. ... 75. Din economia prevederilor legale precitate rezultă că este suficient ca solicitarea trimiterii spre rejudecare să fie făcută de una din părțile din apel, legiuitorul neimpunând un acord al tuturor părților în acest sens și neîndrituind instanța de control judiciar să dispună, din oficiu, măsura trimiterii spre rejudecare. ... 76. Din această perspectivă, în aplicarea principiului fundamental al legalității care, în conformitate cu prevederile art. 7 din Codul de procedură civilă, guvernează procesul civil, prin raportare la particularitățile concrete ale litigiului pendinte, instanța de apel (de trimitere) poate pronunța doar una din următoarele soluții: de respingere a apelului ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea de respingere ca inadmisibilă a acțiunii, ori de admitere a apelului, cu consecința anulării hotărârii și trimiterii cauzei la prima instanță pentru rejudecare (măsură solicitată în mod expres de apelantă prin cererea de apel), în ipoteza în care constată că excepția inadmisibilității nu este incidentă în speță și, prin urmare, prima instanță a soluționat în mod greșit procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei deduse judecății. ... 77. În ambele ipoteze prefigurate, problema de drept pe care instanța de apel (de trimitere) este chemată să o rezolve din perspectiva limitelor devoluțiunii determinate, pe de o parte, de ceea ce s-a judecat la prima instanță și, pe de altă parte, de ceea ce s-a apelat se circumscrie doar conformității notificării adresate de apelanta-reclamantă (debitoare) cu exigențele statuate de prevederile Legii nr. 77/2016, cu modificările ulterioare, respectiv conținutului acesteia. ... 78. În acest sens, se solicită a se tranșa de o manieră neechivocă dacă notificarea întemeiată pe legea specială trebuie să vizeze exclusiv solicitarea de dare în plată a imobilului în contul creanței, demers susceptibil să creeze cadrul punerii în discuție, cu prioritate, a negocierilor în vederea adaptării contractului pe cale extrajudiciară, prealabilă sesizării instanței, ori pe cale judiciară finalmente sau, dimpotrivă, notificarea poate viza exclusiv o solicitare de adaptare și echilibrare a contractului de credit. ... 79. Așadar, acestea sunt premisele legitime apte să configureze, în acest stadiu incipient al procesului pendinte, fondul cauzei - legat indisolubil de limitele învestirii instanțelor devolutive. ... 80. Aceste statuări exclud de plano abilitarea instanței de sesizare de a pune în discuție din oficiu și a analiza aspectul referitor la conținutul, la substanța raportului juridic litigios dintre părți care a generat practic sesizarea instanțelor de judecată, respectiv incertitudinea domeniului de aplicare a legii speciale și posibilitatea adaptării contractului de credit declarat scadent anticipat, aflat în faza de executare silită fără ca imobilul ipotecat să fie valorificat, în condițiile cesionării creanței. ... 81. În susținerea acestei concluzii vine în mod necesar și argumentul că instanța de trimitere, în cazul înlăturării excepției de inadmisibilitate a acțiunii, nu s-ar putea regăsi în postura admiterii apelului cu consecința anulării sentinței și reținerii cauzei pentru judecarea fondului cauzei deduse judecății, pentru considerentele deja expuse, dispozițiile legale imperative pe care apelanta-reclamantă și-a întemeiat cererea de trimitere a dosarului la aceeași instanță pentru rejudecare fiind fundamentate pe principiile disponibilității și al dublului grad de jurisdicție. ... 82. În jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că cerința acestei proceduri a hotărârii prealabile a legăturii chestiunii de drept cu dezlegarea pe fond a cauzei trebuie raportată, în mod necesar, la limitele învestirii instanței de trimitere, ceea ce presupune că problema de drept cu a cărei dezlegare de principiu instanța supremă este învestită trebuie să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei cu care instanța de trimitere este sesizată (Decizia nr. 62 din 17 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.603/1/2022; Decizia nr. 2 din 20 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 897/1/2019 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 178 din 4 martie 2020). ... 83. Or, chestiunile de drept cu lămurirea cărora instanța de trimitere a învestit instanța supremă, circumscrise în esență posibilității adaptării contractului de credit în faza executării silite și stabilirii criteriilor obiective de identificare a utilității sociale a continuării executării contractului, în lumina prevederilor art. 3 și art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 și a considerentelor Deciziei nr. 432 din 17 iunie 2021 a Curții Constituționale, excedează în mod evident limitelor învestirii, fiind străine judecării apelului, care nu este condiționată de clarificarea aspectelor ce fac obiectul prezentei sesizări. ... 84. Cu alte cuvinte, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că soluționarea pe fond a cauzei pendinte nu depinde - față de stadiul și contextul demersului judiciar - de dezlegarea de principiu a problemelor de drept supuse atenției instanței supreme, împrejurare de natură să configureze lipsa de utilitate și, în consecință, imposibilitatea declanșării și valorificării prezentului mecanism de unificare jurisprudențială a hotărârii prealabile, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 85. Ca urmare a neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la împrejurarea ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunilor de drept ce fac obiectul prezentei sesizări, o eventuală analiză și a aspectelor vizând dificultatea și noutatea problemelor sesizate de Tribunalul Specializat Mureș apare ca fiind redundantă, astfel încât, în contextul dat, Înalta Curte de Casație și Justiție le va plasa în afara sferei examinate în prezenta solicitare de pronunțare a unei hotărâri prealabile. ... ...