Decizia ÎCCJ nr. 72/2022 (HP)Punctul 34

34. Analizând, cu prioritate, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sesizarea este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. 35. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, au fost decelate, pe cale jurisprudențială, următoarele condiții de admisibilitate necesar a fi îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) ivirea unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; (vi) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 36. În prezenta cauză sunt îndeplinite primele trei și a șasea dintre condițiile de admisibilitate, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj, care este învestită în ultimă instanță cu soluționarea recursului, hotărârea ce urmează a fi pronunțată fiind definitivă potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, iar asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 37. În ceea ce privește a patra condiție de admisibilitate, din expunerea anterioară rezultă că soluționarea pe fond a cauzei vizând controlul de legalitate al actelor administrative contestate emise în aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 depinde de dezlegarea ce urmează a fi dată chestiunii de drept menționate la paragraful 6 din prezenta decizie. ... 38. Subsumat celei de-a patra condiții de admisibilitate, înainte de a proceda la examinarea componentei referitoare la caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse dezlegării, se apreciază că nu este îndeplinită a cincea condiție de admisibilitate, pentru argumentele arătate în continuare. ... 39. În ceea ce privește a cincea condiție de admisibilitate, referitoare la „noutatea“ chestiunii de drept supuse dezlegării, care să justifice angrenarea mecanismului hotărârii prealabile, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au reținut următoarele: a) în absența unei definiții legale a noțiunii de „noutate“, verificarea acestei condiții ține de exercitarea dreptului de apreciere al completului învestit cu soluționarea sesizării (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015; Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.213 din 21 decembrie 2021); ... b) cerința „noutății“ este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial (deciziile menționate în paragraful anterior, precum și Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 10 februarie 2017; Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021), precum și în ipoteza în care fie s-ar impune anumite clarificări în privința unei norme legale mai vechi, dar într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior (ipoteza așazisei reevaluări a interpretării normei), fie este vizată o normă mai veche, dar a cărei aplicare frecventă a devenit actuală mult ulterior intrării ei în vigoare (spre exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014; Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021, paragrafele 81 și 82); ... c) „noutatea“ chestiunii de drept se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă (spre exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021, paragraful 83; Decizia nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022, paragraful 63); ... d) în condițiile în care este depășit stadiul unei practici incipiente și este conturată o practică - unitară sau neunitară - în legătură cu chestiunea de drept, nu se mai poate recurge la mecanismul hotărârii prealabile, deoarece nu mai poate fi atins scopul preîntâmpinării practicii neunitare, problema de drept neputând fi considerată a fi nouă. În analiza cerinței noutății, având în vedere atât scopul hotărârii prealabile de a preveni apariția unei practici judiciare neunitare, cât și necesitatea de a evita paralelismul și suprapunerea cu mecanismul recursului în interesul legii, procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente (spre exemplu, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragrafele 112-115; Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021, paragrafele 84-86; Decizia nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022, paragrafele 64 și 65). ... ... 40. În cadrul prezentei sesizări, din expunerea jurisprudenței la nivel național de la secțiunea a VI-a a prezentei decizii, se apreciază că este depășit stadiul unei practici incipiente, fiind identificate trei hotărâri definitive în sensul unei orientări jurisprudențiale și 13 hotărâri definitive în sensul unei alte orientări jurisprudențiale, ceea ce relevă faptul că problema de drept a primit dezlegare din partea instanțelor, fiind conturată, astfel, chiar o practică judiciară neunitară la nivelul curților de apel. ... 41. Fără a realiza o examinare aprofundată a condiției de admisibilitate referitoare la caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse dezlegării, se cuvine a fi observat faptul că jurisprudența indicată la secțiunea a VI-a din prezenta decizie conturează concluzia, cel puțin aparentă, că instanțele, soluționând cauzele respective, nu s-au confruntat cu un grad de dificultate care să le determine să sesizeze Înalta Curte în procedura hotărârii prealabile, ceea ce prima facie ar justifica și aprecierea că nici a patra condiție de admisibilitate nu este îndeplinită. ... 42. Pe de altă parte, existența unei practici judiciare neunitare fundamentează aprecierea că ne aflăm într-o situație care ar reclama intervenția mecanismului cu funcție de reglare a practicii judiciare, și anume recursul în interesul legii, întrucât, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte nu este chemată să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești, ci de a da o rezolvare de principiu unei chestiuni de drept care să poată fi considerată veritabilă și având caracter de noutate în sensul celor reținute în practica Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 43. Pentru toate considerentele arătate se apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate decelate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că, în temeiul art. 521 alin. (1) din același cod, ... ...