Decizia CCR nr. 542/2013Paragraful 14

Avocatul Poporului opinează în sensul că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, reprezentând tocmai expresia preocupării statului de a asigura exercitarea dreptului la învăţătură, prelungind dreptul de şedere al străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată iniţial. Prevederile art. 58 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 oferă străinului posibilitatea de a se educa şi de a-şi exercita dreptul la învăţătură. Singura condiţie care este impusă acestuia este de a finaliza studiile în intervalul de timp pentru care i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România. Această limitare în timp a perioadei în care pot fi efectuate studiile nu este contrară dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Legea fundamentală referitoare la modalităţile de asigurare a exercitării dreptului la învăţătură. În legătură cu susţinerile privind încălcarea autonomiei universitare, apreciază că nu pot fi reţinute, întrucât textul de lege criticat nu cuprinde reglementări de natură să afecteze dreptul instituţiilor de învăţământ superior de a-şi stabili misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare şi alte elemente definitorii ale conţinutului şi scopului autonomiei universitare.