Decizia ÎCCJ nr. 47/2022 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 14 octombrie 2020 cu nr. 2.187/95/2020, reclamantul X a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj și a solicitat anularea deciziilor de pensionare nr. Y din 4 septembrie 2020, nr. Z din 4 septembrie 2020 și nr. W din 10 septembrie 2020 și obligarea pârâtei să valorifice în grupa I de muncă, în procent de 100%, perioadele 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 și 28 martie 1980-1 aprilie 2001, în conformitate cu înscrierile din carnetul de muncă, așa cum au fost reținute prin Decizia nr. X din 14 mai 2020, precum și reluarea plății pensiei începând cu data de 1 iunie 2010 și exonerarea sa de la plata debitului în cuantum de 6.150 lei, reprezentând pensia încasată pe perioada 1 iunie 2020-31 august 2020. ... 12. Prin Sentința civilă nr. 62 din 21 ianuarie 2021, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis contestația, a anulat deciziile de pensionare nr. Y din 4 septembrie 2020, nr. Z din 4 septembrie 2020 și nr. W din 10 septembrie 2020 emise de pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare, cu valorificarea stagiului de cotizare din perioada 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 și din perioada 28 martie 1980-1 aprilie 2001, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, pozițiile 19-20, și a perioadei 16 iulie 1999-1 aprilie 2001, ca fiind stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă în procent de 100%, drepturile de pensionare urmând a fi plătite începând cu data de 1 iunie 2020. A fost exonerat reclamantul de plata debitului de 6.150 lei. ... 13. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că emiterea deciziilor contestate a fost determinată de nevalorificarea în grupa I de muncă a perioadelor 19 septembrie 1978-18 octombrie 1978 și 28 martie 1980-1 aprilie 2001, potrivit înscrierilor din carnetul de muncă. Pârâta a susținut că, prin meseria avută, aceea de rectificator, reclamantul nu putea executa activitățile prevăzute în anexa nr. 1 pct. 30 din Ordinul Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sănătății și Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării (Ordinul nr. 50/1990) și că în acest sens nu au fost depuse documente verificabile, potrivit art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. ... 14. Instanța de fond a constatat că la poziția 54 din carnetul de muncă al reclamantului este menționat că „în perioada 19.09.1978-18.10.1978 și perioada 28.03.1980-1.04.2001 a lucrat la fabricarea munițiilor unde a executat elementele din plumb ale acestora. Activitatea prestată de prelucrare a plumbului de puritate 99% se încadrează în grupa I de muncă în procent de 5, conform Ordinului nr. 50/1990, anexa nr. 1 punctul 30“, iar faptul că reclamantul a lucrat la prelucrarea plumbului de puritate 99% rezultă și din Adeverința nr. xxxxx din 12 decembrie 2007. ... 15. Instanța a reținut prevederile art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare (Decretul nr. 92/1976), potrivit cărora carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta, precum și dispozițiile art. 158 alin. (3^1) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora dovada vechimii în muncă în grupele I și/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976. Dovada se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive, potrivit art. 158 alin. (3^2) din Legea nr. 263/2010, doar în situația în care în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet. Or, reclamantul avea înregistrate în carnetul de muncă perioadele lucrate în grupa I de muncă, devenind astfel aplicabile dispozițiile art. 158 alin. (3^1), anterior menționate. ... 16. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, care a arătat că nu a valorificat aceste perioade în grupa I de muncă, considerând că, prin meseria sa, reclamantul nu executa activitățile prevăzute de pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, activități care sunt specifice personalului care lucrează în pirotehnie. Având în vedere neconcordanța între temeiul legal invocat și meseria avută, era necesar ca reclamantul să depună documente verificabile din perioadele în discuție, care să confirme faptul că și-a desfășurat activitatea în condițiile prevăzute de pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990. ... 17. Apelanta-pârâtă a invocat prevederile art. 158 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 în susținerea motivelor de apel și a arătat că adeverințele care atestă activitatea lucrată în grupa I sau a II-a de muncă pot fi cenzurate de casa de pensii, întrucât, potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010, la stabilirea pensiilor trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea pensiei, aceasta implicând și verificarea legalității înscrisurilor doveditoare depuse la dosarul de pensie. Pentru a fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie, o adeverință trebuie să îndeplinească toate condițiile de fond și de formă pretinse de lege, să aibă un conținut clar și neechivoc, fără să lase loc de interpretări, și să fie susținută de documente verificabile întocmite anterior anului 2001. ... 18. Intimatul-reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. A arătat că, față de locul de muncă și activitatea desfășurată, angajatorul l-a încadrat în mod corect și legal în grupa I de muncă, în procent de 100%, în conformitate cu dispozițiile pct. 30 din anexa nr. 1 din Ordinul nr. 50/1990, activitatea desfășurată în perioada dedusă judecății regăsindu-se în aceste dispoziții legale. Conform art. 6 din Ordinul nr. 50/1990, atributul nominalizării personalului în grupele superioare de muncă aparține angajatorului, care este responsabil pentru realitatea celor consemnate în carnetul de muncă și adeverințele eliberate. ... 19. A menționat că nu se impune prezentarea altor documente justificative, deoarece încadrarea sa în grupa superioară de muncă este consemnată în carnetul de muncă, iar dispozițiile legale în materie fac referire la necesitatea prezentării, la cererea casei de pensii, a acestor documente doar în situația în care încadrarea în grupa superioară de muncă nu este consemnată în carnetul de muncă și există suspiciuni privind legalitatea încadrării în grupele superioare de muncă atestate prin adeverințele eliberate în acest sens de angajatori sau deținătorii legali de arhive. ... 20. În ședința publică din 20 aprilie 2022, din oficiu, Curtea de Apel Craiova - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 21. Prin încheierea pronunțată la aceeași dată a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă s-a dispus suspendarea judecății. ... ...