Decizia ÎCCJ nr. 48/2022 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 82. Prin Decizia nr. 237 din 27 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 8 martie 2000, respingând obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, Curtea Constituțională a reținut că: „... în cazul formelor asociative avute în vedere de legea criticată este vorba despre entități organizatorice create în trecut, (...) a căror preluare în noua lege are în vedere exclusiv reconstituirea drepturilor și exploatarea terenurilor ce le sunt restituite; învestirea acestor entități cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin art. 28 din lege, reprezintă o condiție fără de care participarea lor în circuitul civil nu ar fi de conceput.“ ... 83. De asemenea, a reținut că: „(...) regimul terenurilor din fondul silvic redate entităților asociative, potrivit art. 26-28 din lege, ar fi fost același chiar în lipsa textului art. 28 alin. (5) , dat fiind că proprietatea are caracterele menționate în considerarea naturii bunurilor la care se referă acest regim.“ ... 84. Prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, constatând constituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2021, Curtea a arătat că: „În examinarea constituționalității acestor texte de lege, Curtea pornește de la caracterul atipic al dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere reconstituit în favoarea unor forme asociative care nu mai există de foarte multă vreme în sistemul juridic al țării noastre. (...) Din faptul că această formă arhaică este o modalitate sui generis de proprietate, rezultă și că, în ipoteza în care Curtea Constituțională ar considera că «modalitățile» amintite ar trebui reamenajate, Curtea nu ar avea altă soluție decât să aducă în circuitul civil general terenurile restituite în cadrul formelor asociative, rupând indiviziunea și caracterul ei perpetuu, spre a institui pentru suprafețele respective un regim juridic ce nu a existat în trecut, devenind astfel legislator pozitiv. Admiterea înlocuirii unui membru al asociației, ca efect al voinței proprietarului unei cote-părți, voință exprimată prin act între vii ori testament ar avea același efect: desființarea proprietății indivize, forțate și perpetue, o proprietate care nu cuprinde, în sine, nimic neconstituțional.“ ... 85. Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000 au fost supuse, în repetate rânduri, controlului de constituționalitate, pronunțându-se, spre exemplu, deciziile nr. 186 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014; nr. 390 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 31 iulie 2015 etc. ... 86. În jurisprudența citată, Curtea a reținut că, în concepția legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate, la data dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative (obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare) nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea, prerogativele și, în general, regimul juridic avute în epoca respectivă. În aceste condiții, regimul juridic al proprietății privind terenurile forestiere restituite foștilor proprietari, în cadrul formelor asociative menționate, este determinat de legiuitor în mod special, în considerarea particularităților economice și sociale ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceste particularități cuprind anumite limitări ale unor prerogative ale dreptului de proprietate, în speță a dreptului de dispoziție, decurgând din faptul că acest drept poartă asupra unei proprietăți aflate într-o perpetuă indiviziune forțată; bunurile respective sunt administrate și exploatate exclusiv în formele asociative prevăzute de lege, corespunzător situației existente în momentul trecerii terenurilor forestiere în proprietatea statului. ... ...