Decizia ÎCCJ nr. 48/2022 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 65. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 1.572/336/2016* a apreciat că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 31 din titlul VI din Legea nr. 247/2005, nu permit înființarea de noi composesorate, continuatoare ale unei unice forme asociative de acest tip, existente anterior anului 1948, în condițiile în care, în baza Legii nr. 1/2000 - forma inițială, o parte dintre foștii membri ai respectivei forme asociative de proprietate sau moștenitorii acestora s-au constituit în formă asociativă și au dobândit calitatea de persoană juridică, iar forma asociativă ulterior înființată nu poate subzista, întrucât composesoratul nu este altceva decât o formă de exercitare atipică a dreptului de proprietate, cadrul de administrare și exploatare a proprietății composesorale, care nu are o existență de sine stătătoare în raport cu acest drept. ... 66. Instanța de trimitere a opinat că interpretarea textului legal, în pofida terminologiei diferite succesiv uzitate de legiuitor, trebuie să pornească de la elementele definitorii ale coproprietății forțate, și anume: pluralitatea titularilor, unitatea materială a bunului, divizarea intelectuală a dreptului și caracterul forțat, extrem de accentuat în cazul acestei forme specifice de coproprietate. ... 67. Astfel, după cum stabilesc dispozițiile art. 28 alin. (5) -(8) din Legea nr. 1/2000, suprafețele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței lor; membrii formelor asociative aflați în devălmășie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afara acestora; terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în niciun mod, în întregime sau în parte; în cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective. ... 68. Prin reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile art. 26-28 din Legea nr. 1/2000, chiar dacă inițial limitat la suprafața corespunzătoare cotelor-părți ale persoanelor îndreptățite care au formulat cerere, s-a urmărit reactivarea unui regim de coproprietate care s-a dovedit, din punct de vedere istoric, unul viabil, adecvat unei exploatări și puneri în valoare eficiente a fondului forestier. ... 69. Prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, Curtea Constituțională a relevat că forma de proprietate renaște, prin reconstituirea sa preexistentă, cu modalitățile legale arătate, modalități care, dacă n-ar fi vorba despre o organizare tradițională viabilă, singulară și excepțională, ar putea suscita dubii de constituționalitate. În concepția legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafețelor forestiere aflate, la data dobândirii lor de către stat, în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi concepută decât tot în cadrul acelor forme; dreptul de proprietate urmează să aibă configurarea, prerogativele și, în general, regimul juridic avute în epoca respectivă. Dreptul de proprietate renaște în favoarea foștilor proprietari sau a moștenitorilor acestora, în condițiile imperativ stabilite de legiuitor, fără ca regimul astfel reglementat să reprezinte o abatere de la principiile constituționale privind ocrotirea proprietății private. Aceste particularități cuprind anumite limitări ale unor prerogative ale dreptului de proprietate, decurgând din faptul că acest drept poartă asupra unei proprietăți aflate într-o perpetuă indiviziune forțată; bunurile respective sunt administrate și exploatate exclusiv în formele asociative prevăzute de lege, corespunzător situației existente în momentul trecerii terenurilor forestiere în proprietatea statului. ... 70. Curtea a mai relevat că în cazul terenurilor forestiere restituite, potrivit legii, către persoanele îndreptățite, membre ale formelor asociative amintite, regimul juridic stabilit imperativ are, în principiu, următoarele particularități: suprafețele forestiere se restituie celor îndreptățiți, în proprietate comună, în cadrul formelor asociative - subiecte colective de drepturi - ce se constituie ca persoane juridice în temeiul art. 28, în vederea administrării și exploatării terenurilor cu respectarea regimului silvic, care au scop patrimonial și își desfășoară activitatea cu sprijinul și sub controlul organizațiilor din sistemul silvic; înstrăinarea de către titulari a cotei-părți din proprietate nu se poate face către persoane din afara acesteia, transmiterea mortis causa a acestei cote-părți poate fi făcută numai prin moștenire legală; în cazul în care încetează existența asociației, terenurile respective revin în proprietatea statului și în folosința consiliului local (conform normei în vigoare la data pronunțării deciziei). Aceste elemente definesc dreptul de proprietate comună în indiviziune forțată și perpetuă, sub condiția exploatării terenurilor forestiere în forme asociative - subiecte de drept colective - și cu respectarea regimului silvic. Dreptul asupra terenurilor la care se referă reglementarea fiind condiționat de existența formelor asociative, încetarea acestora nu poate avea alt efect decât acela prevăzut de lege. ... 71. Așadar, chiar dacă formele asociative sunt modalități de organizare a exercitării dreptului de proprietate care aparține membrilor acestora, este de esența respectivului drept imposibilitatea divizării sale materiale, fiind posibilă doar divizarea intelectuală. Dreptul de proprietate și obiectul său material special - terenurile cu vegetație forestieră - se confundă, formând un tot unitar. A accepta că, în baza modificărilor aduse art. 28 din Legea nr. 1/2000 prin Legea nr. 247/2005, alți membri ai fostelor forme asociative de proprietate/urmașii acestora s-ar putea constitui într-o formă asociativă de proprietate subsecventă, în condițiile în care în temeiul art. 28 din Legea nr. 1/2000 o astfel de formă asociativă este deja înființată, ar avea drept consecință divizarea dreptului de proprietate, în raport cu cei care au înțeles să formuleze cereri sau să adere la una ori alta dintre entitățile succesive. Așadar, în temeiul prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, persoanele îndreptățite puteau să se reorganizeze în formele asociative inițiale și să depună, prin comitetul ad-hoc, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață deținută, doar dacă anterior o atare persoană juridică nu fusese deja autorizată în acest sens. ... ...