Decizia ÎCCJ nr. 48/2022 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 72. Răspunzând solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, unele instanțe au identificat jurisprudență referitoare la chestiunea analizată; alte instanțe au comunicat doar opinia judecătorilor consultați. ... 73. Din analiza răspunsurilor comunicate de instanțe, din verificările proprii ale judecătorului-raportor, precum și din datele comunicate de intimata-pârâtă Asociația Composesoratului C prin punctul de vedere la raport a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale diferite. ... 74. Astfel, într-o opinie, s-a apreciat că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, nu permit înființarea de noi composesorate, continuatoare ale unei unice forme asociative de acest tip, existente anterior anului 1948. În condițiile în care foștii membri ai respectivei forme asociative de proprietate sau moștenitorii acestora s-au constituit în persoană juridică în baza Legii nr. 1/2000, în forma sa inițială, nu mai poate subzista forma asociativă ulterior constituită, care nu ar putea deveni titulară a dreptului de proprietate, nefiindu-i recunoscută această calitate de persoană îndreptățită potrivit legii. ... 75. O altă interpretare ar duce la concluzia posibilității existenței a două forme de asociere, una constituită în baza art. 28 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, forma inițială, și alta născută prin reorganizarea formelor asociative inițiale (ca urmare a adoptării Legii nr. 247/2005), care să administreze același teren forestier prevăzut la art. 26 din Legea nr. 1/2000, ceea ce ar fi inadmisibil. ... 76. Consecința raționamentului anterior este că asociațiile înființate după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, în condițiile în care se constituise deja o asociație în baza Legii nr. 1/2000 - forma inițială, nu au fost înființate în mod legal și nici nu li se putea recunoaște un drept de proprietate asupra terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, titlurile de proprietate emise asociațiilor în discuție fiind lovite de nulitate. ... 77. Această opinie rezultă și din Decizia Curții Constituționale nr. 173 din 12 iunie 2002, care a reținut caracterul atipic al dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere reconstituit în favoarea unor forme asociative care nu mai există de foarte multă vreme în sistemul juridic al țării noastre. ... 78. În acest sens s-au depus hotărâri judecătorești, precum și opiniile teoretice exprimate de magistrații secțiilor civile ale Tribunalului București și judecătoriilor arondate, judecătoriilor Giurgiu, Bolintin-Vale, Cornetu, Tribunalului Ialomița, Tribunalului Ilfov, Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, judecătoriilor Târgu Jiu și Târgu Cărbunești, Judecătoriei Iași - Secția civilă, Tribunalului Vaslui - Secția civilă, Tribunalului Argeș - Secția civilă, Tribunalului Vâlcea, Tribunalului Buzău - Secția I civilă, Judecătoriei Buzău, Judecătoriei Pogoanele. ... 79. S-a exprimat și opinia contrară, potrivit căreia dispozițiile legale vizate de sesizare permit înființarea de noi composesorate, continuatoare ale unei unice forme asociative de acest tip, existente anterior anului 1948, în condițiile în care, în baza Legii nr. 1/2000 - forma inițială, o parte dintre foștii membri ai respectivei forme asociative de proprietate sau moștenitorii acestora s-au constituit în formă asociativă și au dobândit calitatea de persoană juridică. ... 80. În acest sens s-au identificat hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Alba - Secția civilă, Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, Judecătoria Deva, Tribunalul Bacău - Secția civilă, Tribunalul Arad, Judecătoria Onești și sau exprimat opinii teoretice de către Judecătoria Brașov, Judecătoria Râmnicu Sărat, Judecătoria Pătârlagele, Judecătoria Fălticeni. ... 81. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...