Decizia CCR nr. 271/2013Paragraful 7

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, arată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală, motivarea excepţiei se bazează, în principal, pe paralela cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie de contravenţii, fiind invocată, în acest sens, Decizia nr. 500/2012. Sancţiunea în cazul contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice este aplicată, însă, de un organ al statului care nu are calitatea de magistrat, astfel încât se impune existenţa controlului judiciar al hotărârii pronunţate de judecătorie în această materie. Or, în cadrul procedurii reglementate de art. 278^1 din Codul de procedură penală, pe de o parte, soluţia de netrimitere în judecată dată de procuror este supusă controlului judecătorului, iar, pe de altă parte, în acest caz nu este vorba de o acuzaţie în materie penală, în sensul prevederilor art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.