Decizia CCR nr. 123/2013Paragraful 57

CCR · decizie de neconstituționalitate · 05.03.2013 · dosar 1.430
Paragraful 57
Chiar şi în cazul arbitrajului instituţional latura contractuală este prezentă; acordul de voinţă al părţilor în litigiu, acord realizat prin semnarea convenţiei arbitrale, determină şi influenţează condiţiile şi cadrul în care se va realiza judecata. Libertatea de voinţă a părţilor sub acest aspect este, de altfel, consfinţită de Codul de procedură civilă, care, referindu-se la locul arbitrajului internaţional, stabilea în mod expres, prin dispoziţiile art. 3691, în vigoare la data încheierii Contractului de privatizare din cauză, că "prin convenţia arbitrală referitoare la un arbitraj internaţional, părţile pot stabili ca acesta să aibă loc în România sau într-o altă ţară". Instanţa arbitrală are prin natura sa şi o vocaţie internaţională, de unde şi posibilitatea părţilor de naţionalităţi diferite de a apela la arbitrajul instanţelor oricăruia dintre statele unde îşi au sediul/domiciliul, după caz, sau chiar la instanţele de arbitraj ale unui stat terţ.
Sursa oficială ↗