Decizia ÎCCJ nr. 7/2022 (RIL)Punctul II

II. Dispoziții legale relevante în lămurirea problemei de drept 19. Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale + Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil 1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. (...) ... ... 20. Codul de procedură penală + Articolul 5 Aflarea adevărului (1) Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. (…) + Articolul 285 Obiectul urmăririi penale (1) Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. (…) + Articolul 306 Obligațiile organelor de urmărire penală (1) Pentru realizarea obiectului urmăririi penale, organele de cercetare penală au obligația ca, după sesizare, să caute și să strângă datele ori informațiile cu privire la existența infracțiunilor și identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni, să ia măsuri pentru limitarea consecințelor acestora, să strângă și să administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 și 101. (2) Organele de cercetare penală au obligația de a efectua actele de cercetare care nu suferă amânare, chiar dacă privesc o cauză pentru care nu au competența de a efectua urmărirea penală. (3) După începerea urmăririi penale, organele de cercetare penală strâng și administrează probele, atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului ori inculpatului. (4) Organul de urmărire penală se pronunță, prin ordonanță motivată, în condițiile art. 100 alin. (3) și (4) , asupra cererilor de administrare a probelor, în limita competenței sale. (...) + Articolul 488^1 Introducerea contestației (1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii. (2) Contestația poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror. (3) Contestația poate fi formulată după cum urmează: a) după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale; (...) ... + Articolul 488^4 Procedura de soluționare a contestației (1) Judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța, în vederea soluționării contestației, dispune următoarele măsuri: a) informarea procurorului, respectiv instanței pe rolul căreia se află cauza, cu privire la contestația formulată, cu mențiunea posibilității de a formula un punct de vedere cu privire la aceasta; ... b) transmiterea în cel mult 5 zile a dosarului sau a unei copii certificate a dosarului cauzei de către procuror, respectiv de către instanța pe rolul căreia se află cauza; ... c) informarea celorlalte părți din proces și, după caz, a celorlalte persoane prevăzute la art. 488^1 alin. (2) cu privire la contestația formulată și la dreptul de a-și exprima punctul de vedere în termenul acordat în acest scop de judecătorul de drepturi și libertăți sau de instanță. (...) ... + Articolul 488^5 Soluționarea contestației (1) Judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța, soluționând contestația, verifică durata procedurilor pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a punctelor de vedere prezentate și se pronunță prin încheiere. (2) Judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța, în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în considerare următoarele elemente: a) natura și obiectul cauzei; ... b) complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor; ... c) elementele de extraneitate ale cauzei; ... d) faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare; ... e) comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului; ... f) comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate; ... g) intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei; ... h) alte elemente de natură să influențeze durata procedurii. ... + Articolul 488^6 Soluții (1) Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța admite contestația și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată. (2) În toate cazurile, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța care soluționează contestația nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a procesului ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului, ori, după caz, libertății procurorului de a pronunța soluția pe care o consideră legală și temeinică. (3) Dacă s-a constatat depășirea duratei rezonabile, o nouă contestație în aceeași cauză se va soluționa cu luarea în considerare exclusiv a motivelor ivite ulterior contestației anterioare. (...) ... 21. Codul penal + Articolul 154 Termenele de prescripție a răspunderii penale (1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; ... b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani; ... c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani; ... d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani; ... e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda. ... (2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii. (...) ... 22. Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse organelor de poliție de către procuror - anexă la Ordinul Ministerului Afacerilor Interne și al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 56/12/C/2014 + Articolul 12 (1) Activitățile și verificările necesare identificării autorului se efectuează în termen de 60 de zile de la data întocmirii planului potrivit art. 10 alin. (3) . (2) Când termenul prevăzut în alin. (1) nu poate fi respectat din motive obiective sau dacă pe parcursul cercetărilor apar date noi, care impun verificări suplimentare, organele de cercetare penală ale poliției judiciare vor continua activitățile, până la finalizarea acestora, dar nu mai mult de un an de la data începerii urmăririi penale față de faptă, cu informarea în scris a procurorului. + Articolul 13 (1) Dacă până la împlinirea termenelor prevăzute la art. 12 ori la finalizarea activităților și verificărilor stabilite, autorii infracțiunii nu au fost descoperiți, organele de cercetare penală ale poliției judiciare care au instrumentat cauza întocmesc un referat în care prezintă, pe scurt, rezultatul cercetărilor și propun trecerea dosarului în evidențele dosarelor cu autori neidentificați, precizând data împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale. (2) Referatul, întocmit în două exemplare, este vizat de șeful ierarhic al polițistului ce are calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare și aprobat de procurorul de caz. Un exemplar al referatului rămâne la unitatea de parchet. (3) În cazul în care procurorul constată că nu au fost finalizate activitățile și verificările stabilite, dispune completarea acestora, stabilind un termen de finalizare de cel mult 60 de zile. (4) După aprobarea de către procuror a trecerii dosarului cauzei în evidențele dosarelor cu autori neidentificați, organele de cercetare penală ale poliției judiciare predau dosarul penal, însoțit de referatul prevăzut la alin. (2) , compartimentului de evidență operativă al unității de poliție respective. + Articolul 15 (1) Trecerea dosarului în evidențele dosarelor cu autori neidentificați se comunică de către unitatea de poliție părții vătămate sau reprezentantului acesteia, dacă acestea există, menționându-se că au fost efectuate toate verificările care se impun, dar nu au fost descoperiți autorii și că se vor relua cercetările în cazul apariției unor elemente noi. (...) + Articolul 16 (1) Dacă până la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale apar probe, indicii temeinice sau elemente noi, dosarele penale în cauză vor fi preluate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare de la compartimentele de evidență operativă pentru efectuarea verificărilor necesare, ulterior procedându-se în funcție de rezultatul acestor activități. (2) Preluarea dosarului penal se realizează pe baza unui referat întocmit, avizat și aprobat în condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2) . (3) Constituie elemente noi: a) informațiile pertinente care pot conduce la identificarea autorilor, inclusiv cele cuprinse în denunțuri sau autodenunțuri; ... b) date obținute prin mijloace criminalistice; ... c) identificarea unor bunuri provenite din infracțiune care au fost date în urmărire; ... d) săvârșirea unor infracțiuni cu același mod de operare, în condiții similare și când există date care conduc la bănuiala că infracțiunile au fost săvârșite de aceeași persoană sau grup de persoane. ... (4) În termen de 5 zile de la data identificării autorului, organul de cercetare penală al poliției judiciare întocmește un plan de cercetare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 10. + Articolul 17 (1) În cazul în care nu intervine niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 16 dosarul penal rămâne în evidențele dosarelor cu autori neidentificați până la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale. (2) La împlinirea acestui termen, compartimentele de evidență operativă trimit dosarele organelor de cercetare penală ale poliției judiciare care vor întocmi un referat cu propuneri de clasare a cauzei, înaintându-l procurorului de caz. (3) O copie a ordonanței prin care s-a dispus clasarea se comunică, prin grija prim-grefierului/grefierului-șef/grefierului desemnat, unității de poliție corespunzătoare, care va opera scăderea din evidențele dosarelor cu autori neidentificați. ... 23. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare + Articolul 4 Ierarhia actelor normative (1) Actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte. (2) Categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituția României, republicată, și prin celelalte legi. (3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă. ... ...