Decizia ÎCCJ nr. 7/2022 (RIL)Punctul III
Punctul III
III. Examenul jurisprudenței naționale
24. Examenul jurisprudenței naționale în cauzele cu autori necunoscuți evidențiază, potrivit sesizării, două orientări. ...
25. Premisa comună vizează situația în care judecătorul de drepturi și libertăți este învestit cu o contestație privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, autorii fiind necunoscuți, dar și aceea că aprecierea duratei rezonabile a procedurilor impune o analiză complexă în temeiul mai multor criterii ori elemente. ...
26. Într-o primă orientare jurisprudențială se consideră că judecătorul de drepturi și libertăți va evalua caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare în raport cu criteriile prevăzute de art. 488^5 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe care le adaptează la particularitatea cauzelor cu autori necunoscuți, făcând o analiză in concreto a consecințelor pe care desfășurarea urmăririi penale in rem le produce asupra ritmicității și celerității procedurii judiciare (anexele 1-9, curțile de apel Suceava, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, lași). ...
27. Prin acest demers judecătorul de drepturi și libertăți evaluează obiectiv în ce măsură stabilirea unui termen de soluționare a cauzei are aptitudinea de a conduce la accelerarea procedurii. ...
28. Încheierile ce exemplifică această orientare jurisprudențială sunt de respingere a contestațiilor privind durata procesului penal, iar în motivare sunt menționate dispozițiile art. 488^5 alin. (2) din Codul de procedură penală și se arată că, față de împrejurarea că organele de urmărire penală au făcut toate demersurile necesare identificării autorului, nu se poate reține că nesoluționarea dosarului într-un termen rezonabil este cauzată de inactivitatea acestora ori de nesocotirea obligațiilor procesuale ce le revin (anexele 1-3, 5, 6, 8, 9). ...
29. În cea de-a doua orientare jurisprudențială se consideră că judecătorul de drepturi și libertăți, fiind învestit cu o contestație privind durata procesului penal într-o cauză în care cercetările se efectuează in rem, evaluează caracterul rezonabil al duratei procedurii judiciare prin aplicarea aparent sau așa-zis formală a criteriilor prevăzute de art. 488^5 alin. (2) din Codul de procedură penală, bazată pe argumentul de principiu al perioadei de inactivitate după introducerea dosarului în evidența pasivă (anexele 10-17, curțile de apel Pitești, Oradea, București, Craiova, Iași). ...
30. Contestațiile privind durata procesului penal sunt evaluate pe baza constatării existenței unei perioade de inactivitate după introducerea dosarului în evidența pasivă (anexa 10), ca urmare a înghețării probatoriului, consecință a introducerii în evidența pasivă, ceea ce exclude ori îngreunează reevaluarea epuizării și completării sale (anexele 10-12, 15) ori contestațiile sunt evaluate fără a se verifica dacă lipsa identificării autorului este imputabilă organului de urmărire penală (anexele 13, 14, 17). ... ...
Sursa oficială ↗