Decizia CCR nr. 14/2013Paragraful 16

Justificarea interdicţiei oferită de Ministerul Justiţiei, potrivit căreia art. 33 din Legea nr. 303/2004 reprezintă o derogare de la modalitatea generală de admitere în magistratură, ce are ca scop acoperirea posturilor vacante de judecător sau procuror existente în sistemul judiciar, nu îşi găseşte corespondentul nici în structura Legii nr. 303/2004, nici în cuprinsul notei de fundamentare ce însoţeşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, de vreme ce niciun act normativ nu cuprinde prevederi din care să rezulte concluzia unei ierarhizări între cele două modalităţi de admitere în magistratură, dintre care una ar fi principală (prin Institutul Naţional al Magistraturii) şi a doua ar fi excepţională (cea direct pe post), ambele modalităţi de concurs având ca finalitate ocuparea posturilor vacante din sistem. O eventuală derogare de la modalitatea principală de admitere în magistratură ar viza admiterea fără concurs, pe bază de interviu, modalitate abrogată, însă, în prezent.