Decizia CCR nr. 218/2013Paragraful 14

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, precizează că art. 33 din Legea nr. 303/2004 conţine o derogare de la modalitatea generală de admitere în magistratură, al cărei scop îl reprezintă acoperirea posturilor vacante de judecător sau procuror existente în sistemul judiciar. Aminteşte, în acest context, că regula pentru ocuparea unei funcţii de judecător sau de procuror este admiterea în magistratură şi formarea profesională prin Institutul Naţional al Magistraturii. De aceea, concursul la care se referă art. 33 din Legea nr. 303/2004 se desfăşoară pentru ocuparea anumitor posturi vacante, strict determinate, în cadrul unor instanţe sau parchete cu deficit mare de personal. Susţine că textul criticat nu creează un regim discriminatoriu, deoarece însăşi modalitatea de acces în magistratură prevăzută de acesta este o excepţie de la regula generală a admiterii în magistratură prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. Aşadar, întrucât cele două categorii de magistraţi se află în situaţii juridice diferite, legiuitorul poate stabili un tratament juridic diferenţiat.