Decizia CCR nr. 13/2013Paragraful 52

În continuare, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o acţiune în anulare a două hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Hotărârea nr. 564/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 9 iulie 2008, şi Hotărârea nr. 1.314/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 11 decembrie 2008, prin care sunt introduse, respectiv modificate, unele norme din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 27 septembrie 2005, norme referitoare la procedura desfăşurată în cazul unor încălcări ale Codului deontologic. Autoarea excepţiei a solicitat în instanţă anularea acestor acte administrative ulterior parcurgerii procedurii administrativ-jurisdicţionale în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, contestând, în esenţă, temeiul de drept al adoptării acestor două acte administrative, apreciind în acest sens că nici Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 şi nici Legea nr. 317/2004 nu conţin norme care să reglementeze acţiunea privind constatarea încălcării normelor din Codul deontologic şi că procedura specifică acestei din urmă acţiuni nu poate fi confundată cu cea proprie unei acţiuni disciplinare, iar atribuţiile şi competenţa Consiliului Superior al Magistraturii reglementate de textele de lege criticate se referă doar la acţiunea disciplinară. Prin urmare, susţine că nu există normă juridică de rang superior care să se constituie în temei legal pentru adoptarea celor două hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii şi măsurile luate în executarea acestora.