Decizia ÎCCJ nr. 4/2022 (RIL)Punctul VI
Punctul VI
VI. Opinia Colegiului de conducere al Curții de Apel Suceava
44. Cu privire la prima problemă de drept, autorul sesizării a menționat că autoritatea de lucru judecat nu permite existența unor contradicții între dispozitiv și considerentele pe care acesta se sprijină, între cele două părți ale hotărârii trebuind să existe, fără derogări, o concordanță deplină de natură a contura și consolida „lucrul judecat“. ...
45. Astfel, instanța de control judiciar va analiza excepția absolută invocată din oficiu sau de intimat (în lipsa unui apel/recurs incident), însă nu se va pronunța asupra acestei excepții prin dispozitiv și nici nu va face o analiză corelativă în considerente, în măsura în care soluția asupra excepției ar conduce la agravarea situației părții în propria cale de atac. ...
46. În argumentarea opiniei sale, autorul sesizării a arătat că instanța de control judiciar are obligația de a se pronunța în limitele învestirii, în conformitate cu art. 22 alin. (6) și art. 224, raportat la art. 482 și 502 din Codul de procedură civilă, însă numai în măsura în care operațiunea nu contravine dispozițiilor speciale care reglementează regimul căilor de atac. ...
47. Or, pronunțarea asupra unei excepții absolute vine în concurs cu principiul non reformatio in pejus, iar acesta din urmă prevalează, întrucât are caracter special și derogatoriu de la normele de drept comun vizând judecata în primă instanță, care trebuie aplicate în completarea celor din apel/recurs. ...
48. Cu privire la a doua problemă de drept, autorul sesizării a apreciat că sintagma „cazurile anume prevăzute de lege“ în care ar putea fi agravată situația părții în propria cale de atac se impune a fi interpretată extensiv, în sensul că subsumează și excepțiile de necompetență generală a instanțelor judecătorești, de necompetență internațională etc., reiterând, în esență, argumentele prezentate în fundamentarea celei din urmă orientări jurisprudențiale. ...
VII. Opinia procurorului general ...
49. Procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ...
50. Cu privire la prima problemă de drept a considerat că a doua orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, în sensul că poate exista o anumită neconcordanță între considerentele decizorii și dispozitivul hotărârii, aceasta fiind justificată de aplicarea principiului non reformatio in pejus în cazul invocării unei excepții absolute pentru prima dată în calea de atac și în absența unui apel/recurs incident. ...
51. În argumentarea opiniei sale a arătat că noua reglementare procesual civilă recunoaște autoritatea de lucru judecat inclusiv în privința considerentelor decisive și derizorii, astfel încât acestea pot fi atacate chiar și separat de dispozitiv și indiferent dacă considerentele decizorii nu își găsesc o reflectare în dispozitivul hotărârii. ...
52. Astfel, există interesul atacării considerentelor decizorii separat de dispozitiv, întrucât dacă acestea ar intra în autoritate de lucru judecat ar putea fi opuse ulterior într-un alt litigiu. Or, acesta este și motivul necesității reținerii și analizării unei excepții procesuale de ordine publică care poate fi invocată de intimat, ca simplă apărare, sau de instanța de control judiciar, din oficiu. ...
53. În cazul excepțiilor de ordine publică care, în principiu, pot fi invocate oricând, instanța de control judiciar le va analiza, însă le va putea admite sau respinge în funcție de efectul lor asupra situației juridice a apelantului. Dacă prin reținerea excepției invocate apelantului i s-ar înrăutăți situația în propria cale de atac, atunci aceasta va fi respinsă, cu motivarea că admiterea sa este împiedicată de dispoziția imperativă de la art. 481 din Codul de procedură civilă. ...
54. Cu privire la a doua problemă de drept, procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și în spiritul legii, în sensul că sintagma „cazurile anume prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 481 din Codul de procedură civilă, în care s-ar putea agrava situația părții în propria cale de atac, prin derogare de la principiul non reformatio in pejus, trebuie interpretată restrictiv. ...
55. Astfel, s-a arătat că această concluzie rezultă din interpretarea literală, gramaticală și teleologică a art. 481 din Codul de procedură civilă în cuprinsul căruia sunt folosite expresiile „în afară de cazul“ și „în cazurile anume prevăzute de lege“. ...
56. Or, Codul de procedură civilă prevede expres un singur caz în care s-ar putea agrava situația părții în propria cale de atac, și anume reținerea excepției autorității de lucru judecat (art. 432 din Codul de procedură civilă). ... ...
Sursa oficială ↗