Decizia ÎCCJ nr. 3/2022 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din același cod a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. a) Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași - Facultatea de Drept a opinat în sensul că în aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri se poate considera că persoana care călătorește în România cu avionul, având asupra sa droguri (de risc sau mare risc), le introduce în țară (cu urmarea considerării drept consumate a infracțiunii) în momentul în care aeronava trece în spațiul aerian al României și, implicit, cel aflat la bordul aeronavei trece în fapt frontiera de stat în România, fără a avea relevanță îndeplinirea sau neîndeplinirea formalităților și procedurilor de control, inclusiv de control vamal în cadrul aeroportului de debarcare. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că norma de incriminare (art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri) nu constituie o dispoziție care să facă referire explicit sau implicit la aspecte care țin de regimul vamal și reglementarea aferentă acestui domeniu de activitate, ci se referă strict și exclusiv la aspectul introducerii (fără drept) în țară, așadar pe teritoriul statului român, a anumitor substanțe, calificate drept „droguri de risc“ sau „droguri de mare risc“. Din moment ce legea penală nu definește în mod expres și într-un sens aparte conceptul de introducere în țară a unor bunuri/substanțe, nici în sens generic, nici în special cu privire la această dispoziție de incriminare, reiese că se aplică regula generală potrivit căreia ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Astfel, orice suprapunere între axele reprezentate de pătrunderea (chiar și formală) pe teritoriul României a unei persoane și prezența fără drept asupra acesteia sau în sfera sa de control (în bagajele sale) a unor asemenea substanțe interzise (droguri de risc sau de mare risc) conduce la întrunirea condiției constitutive inserate în art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, anume: introducerea în țară de droguri de risc/mare risc (pătrunderea pe teritoriul României cu asemenea substanțe). Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Codul penal, spațiul aerian al României constituie o parte componentă/integrată a teritoriului României, iar caracterul unitar și indivizibil al acestuia, potrivit art. 1 alin. (1) din Constituție, face imposibil a se aprecia că, în fapt, ar exista între frontierele de stat zone/spații care să nu poată fi apreciate, cel puțin din punct de vedere penal, ca părți integrate în teritoriul României. ... b) Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept, Departamentul de Drept public, Centrul de cercetări în Științe penale a apreciat că sesizarea formulată este inadmisibilă, întrucât chestiunea a cărei dezlegare se cere nu reprezintă o veritabilă problemă de drept de care să depindă stabilirea corectei încadrări juridice a faptei, cu consecințe asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu privire la fondul sesizării s-a opinat în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în situația în care o persoană călătorește în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în țară (cu consecința consumării infracțiunii) în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spațiul aerian cuprins între frontierele de stat. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că interpretarea dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri trebuie să se facă prin raportare la dispozițiile din Codul penal ce reglementează principiul teritorialității. Astfel, potrivit art. 8 alin. (2) din Codul penal, prin teritoriul României se înțelege „întinderea de pământ, marea teritorială și apele cu solul, subsolul și spațiul aerian, cuprinse între frontierele de stat“. Potrivit art. 8 alin. (3) , prin infracțiune săvârșită pe teritoriul României se înțelege orice infracțiune comisă pe teritoriul arătat în alin. (2) sau pe o navă sub pavilion românesc ori pe o aeronavă înmatriculată în România, iar potrivit art. 8 alin. (4) , infracțiunea se consideră săvârșită pe teritoriul României și atunci când pe acest teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracțiunii. De asemenea, tot cu privire la teritorialitate, au fost menționate și dispozițiile art. 41 alin. (7) din Codul de procedură penală, dispoziții ce stabilesc competența teritorială a instanței de judecată pentru infracțiunile săvârșite pe o aeronavă înmatriculată în România. ... c) Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Drept a opinat în sensul că infracțiunea prevăzută de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri se consumă în momentul în care drogurile aflate la bordul aeronavei pătrund în spațiul aerian al României, consumarea faptei nefiind condiționată de aterizarea aeronavei pe un anumit aeroport sau de trecerea punctului de frontieră situat în incinta aeroportului. ... În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că infracțiunea prevăzută de art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prezintă mai multe variante alternative prin care poate fi comisă, respectiv prin introducerea sau scoaterea din țară, precum și prin importul ori exportul de droguri de risc. Varianta introducerii constă în acea acțiune prin care drogurile de risc sau de mare risc pătrund în țară, acțiune ce poate fi realizată prin transport (pe uscat, apă sau aerian) și care presupune deplasarea drogurilor dintr-un stat străin, peste frontiera de stat, în spațiul teritorial al României. Articolul 8 alin. (1) din Codul penal prevede că „Legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României“. În alin. (2) al aceluiași articol este definit teritoriul României ca fiind „întinderea de pământ, marea teritorială și apele cu solul, subsolul și spațiul aerian, cuprinse între frontierele de stat“. Astfel, se poate constata că, în accepțiunea legii penale, din teritoriul României face parte și spațiul aerian cuprins între frontierele de stat. De asemenea, în Codul penal și în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri nu există dispoziții care să condiționeze consumarea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc/mare risc de aterizarea aeronavei sau de trecerea punctului de frontieră situat în incinta aeroportului. ...