Decizia CCR nr. 942/2012Paragraful 9

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 5 alin. (3) lit. a) şi art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează, în realitate, o ingerinţă a agentului constatator care dispune măsura complementară a confiscării speciale în dreptul de proprietate privată al titularului bunurilor supuse confiscării, care este lipsit, în mod nejustificat, de posesia şi folosinţa acestora pe toată durata soluţionării cauzei. Se susţine că măsura confiscării speciale ar trebui să fie dispusă doar de către magistraţi, atâta vreme cât caracterul licit al dobândirii proprietăţii este prezumat, iar sarcina probei caracterului ilicit al dobândirii revine organelor abilitate să administreze şi să vegheze la buna înfăptuire a justiţiei. Referitor la dispoziţiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, autorul arată că acestea nu respectă principiul proporţionalităţii, legiuitorul nedeterminând exact actele normative a căror încălcare atrag răspunderea contravenţională, astfel încât măsura confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârşirea acestor contravenţii să fie justificată.