Decizia CCR nr. 689/2012Paragraful 17

Faza de executare face parte din procesul civil, astfel că refuzul, omiterea sau împiedicarea executării unei hotărâri judecătoreşti afectează dreptul de acces la instanţă şi suprimă garanţiile specifice unui proces echitabil. În speţa de faţă, statul este cel care, prin puterea executivă, a adoptat o lege care anulează sau lasă fără efect o întreagă procedură judiciară. Or, administraţia constituie un element al statului de drept, iar interesul său ar trebui, practic, să fie identic cu cel al unei bune administrări a justiţiei, şi nu contrar acesteia şi interesului justiţiabililor (a se vedea, în acest sens, hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Rafinăriile greceşti, Stran şi Stratis Andreadis împotriva Greciei, 1994, Hornby împotriva Greciei, 1997, Immobiliare Saffi împotriva Italiei, 1999, Burdov împotriva Rusiei, 2002, Ruianu împotriva României, 2003, Sabin Popescu împotriva României, 2004, Şandor împotriva României, 2005). Totodată, jurisprudenţa contenciosului drepturilor omului a arătat că necesitatea respectării principiului securităţii circuitului civil cere ca folosirea în materie civilă a intervenţiilor legislative de natură să întârzie executarea unor hotărâri judecătoreşti trebuie să îmbrace un caracter excepţional în ceea ce priveşte termenul în care pot fi promovate şi motivele de admisibilitate. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu interzice executarea eşalonată a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi băneşti, însă impune condiţia respectării termenului rezonabil. Mai arată autorul excepţiei că măsurile adoptate prin ordonanţa de urgenţă criticată au ca finalitate întârzierea excesivă a executării hotărârilor judecătoreşti, obligarea justiţiabilului care a obţinut deja o hotărâre judecătorească definitivă să declanşeze faza executării silite, cu cheltuieli financiare suplimentare şi prelungirea termenului rezonabil inerente şi, în plus, nici măcar nu realizează o economie la bugetul public, deoarece, pe lângă suma datorată, se vor adăuga penalităţile legale, calculate în raport cu fiecare zi de amânare a executării integrale a plăţii.