Decizia CCR nr. 94/2026Punctul 88

88. Prin urmare, chiar dacă nu sunt prevăzute în mod exhaustiv în cuprinsul unei norme legale de nivel primar, în speță art. 23 alin. (4) din Legea nr. 489/2006, ci prin acte infralegale - hotărâri ale Guvernului -, nu se poate susține că destinatarul normei nu poate cunoaște funcțiile și atribuțiile clericale sau monahale, asimilate celor de preot, rabin și imam și a căror exercitare fără drept este interzisă, atât timp cât elementele constitutive ale infracțiunii în discuție sunt cele prevăzute atât în cadrul general configurat de art. 348 din Codul penal, cât și, cu titlu exemplificativ, în cadrul special reglementat de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 489/2006, urmând ca alte funcții sau atribuții asimilate celor expres prevăzute să fie aduse la cunoștința publicului prin hotărâri ale Guvernului, publicate în Monitorul Oficial al României. Tocmai de aceea, în situația de față nu se poate face o aplicare mutatis mutandis a Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată. Prin această decizie Curtea a observat că termenul „defectuos“ din sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul infracțiunii reglementate de art. 297 alin. (1) din Codul penal nu este definit de acest cod și nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa sa de claritate și previzibilitate, având potențial de interpretare și aplicare arbitrară. Întrucât în practică organele judiciare se raportau, în stabilirea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, pe lângă prescripțiile normative ale legii, și la încălcarea anumitor obligații prevăzute printr-o largă sferă de acte infralegale (de exemplu, hotărâri ale Guvernului, ordine de zi pe unitate, norme de etică și deontologie profesională), Curtea a constatat că însăși norma penală generală, respectiv art. 297 alin. (1) din Codul penal, este constituțională în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“, adică neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului. ...