Decizia CCR nr. 557/2012Paragraful 13

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 48/2010 a fost emisă fără a exista o situaţie extraordinară şi urgentă. De asemenea, arată că dispoziţiile art. I pct. 12 din ordonanţa amintită aduc atingere principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât prevăd că stabilirea criteriilor de clasificare a spitalelor se face prin ordin al ministrului sănătăţii, iar nu prin lege. Or, autoritatea legiuitoare este reprezentată de Parlament. Totodată, este încălcat şi art. 3 alin. (3) din Constituţie, întrucât art. 171 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 se referă la "spitale regionale", în timp ce textul constituţional menţionat prevede împărţirea administrativă a teritoriului în comune, oraşe şi judeţe. O astfel de reglementare este contrară şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât creează privilegii şi discriminări "între cetăţeni, între aceştia şi autorităţile publice, constând în aceea că spitalul regional [...] va deservi potenţiale categorii de cetăţeni a căror localizare, individualizare, drepturi şi obligaţii decurgând din calitatea lor de potenţiali pacienţi şi respectiv beneficiari ai altor servicii publice de sănătate nu se regăsesc în Legea fundamentală şi nici în alt act normativ". În acelaşi timp, legea nu prevede cu claritate care sunt criteriile de organizare şi funcţionare a spitalelor regionale şi nici cine stabileşte aceste criterii. În sfârşit, arată că art. 174 din Legea nr. 95/2006 creează discriminări contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie între spitalul din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor publice şi spitalul din reţeaua autorităţilor administrative publice locale în ceea ce priveşte condiţiile de înfiinţare şi desfiinţare a acestora.