Decizia ÎCCJ nr. 71/2021 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 21. Instanța de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru argumentele expuse în continuare. ... 22. Astfel, cauza se află pe rolul unui complet al Curții de Apel București, care judecă în ultimă instanță. ... 23. De dezlegarea chestiunii de drept privitoare la măsura în care veniturile suplimentare atestate de adeverință au făcut parte din baza de calcul valorificabilă la pensie, potrivit principiului contributivității, astfel cum este consacrat legal și jurisprudențial prin deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale, depinde soluționarea pe fond a cauzei în apel. ... 24. Problema de drept este recent ivită pe rolul instanței, în legătură cu modul de emitere a adeverințelor ce atestă venituri suplimentare care au făcut parte dintr-o bază lunară de calcul al contribuției la pensie, constituită însă cu salariile variabile obținute potrivit sistemului de retribuire după cantitate și calitate, iar nu cu salariile tarifare cuprinse în carnetele de muncă. Ivirea acestei probleme a împărțit practica instanței între completurile care au cerut, pentru încuviințarea valorificării, ca veniturile obținute anterior datei de 1 aprilie 2001, cuprinse în adeverințe eliberate de unități, să aibă caracter suplimentar salariului tarifar și celorlalte sporuri deja valorificate prin buletinele de calcul al pensiei și cele care au avut în vedere individualitatea respectivului adaos (după natură și obiect), precum și faptul că acesta va fi constituit bază de calcul al contribuției de asigurări sociale, fără să intereseze dacă aceasta s-a realizat pe lângă și împreună cu salariul fix (tarifar). O variație interesantă o reprezintă cazul veniturilor desemnate de emitenții adeverințelor sub denumirea de „acord“, în privința cărora și unele completuri au cerut dovada caracterului suplimentar față de retribuția tarifară înscrisă în carnetul de muncă, deja valorificată, pentru că, în caz contrar, s-ar putea ajunge la dubla valorificare a acelorași venituri, în condițiile în care „acordul“ nu reprezenta un spor salarial, ci chiar o formă de retribuire ce se acorda proporțional cu îndeplinirea sarcinilor de producție, termenelor și altor condiții stabilite. ... 25. Situația sporurilor și adaosurilor valorificabile potrivit principiului contributivității, care nu au fost calculate și încasate pe lângă salariile tarifare, nu a mai făcut obiectul dezlegării printr-o altă hotărâre obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 26. Sesizarea instanței supreme se impune pentru a unifica practica și a preveni soluțiile divergente ale instanțelor într-o materie de actualitate și interes, nu doar juridic, ci larg social. ... 27. Analizând jurisprudența relevantă la nivelul secției, instanța de trimitere menționează o serie de decizii ce constituie exemple de situații în care, pe baza Deciziei Curții Constituționale nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007 (Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006), și a deciziilor pronunțate de Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 17 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011 (Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011), și nr. 19 din 10 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013 (Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012), instanța s-a pronunțat în sensul luării în considerare a sumelor pentru care fostul angajator menționează calculul și plata contribuției de asigurări sociale conform legislației în vigoare la momentul realizării fiecărui venit, nu și a contribuției individuale, respectiv pentru pensia suplimentară. În virtutea principiului contributivității consacrat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Prin urmare, ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual sunt toate veniturile salariale efectiv încasate, cu privire la care au fost achitate contribuțiile individuale de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor. ... 28. Au fost menționate și decizii prin care a fost respinsă valorificarea veniturilor suplimentare trecute la rubrica „acord“, pentru că adeverința nu preciza dacă au fost suplimentare salariului tarifar de încadrare valorificat de casa de pensii la rubrica „sumă contributivă“ din buletinul de calcul, însă pentru sumele reprezentând ore suplimentare, respectiv prime, s-a reținut că s-a făcut dovada că aceste venituri suplimentare au făcut parte din baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale, fără a se mai cere condiția de a fi suplimentare sumei contributive deja valorificate. ... 29. În restul cazurilor, fie că a fost vorba despre acord sau alte sporuri și adaosuri necuprinse în carnetele de muncă, dar evidențiate în adeverințe eliberate de unități ca intrând în baza de calcul al contribuțiilor, instanța a cerut să existe posibilitatea verificării caracterului de venit suplimentar față de salariul tarifar de încadrare. ... ...