Decizia CCR nr. 475/2012Paragraful 34

În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură penală, care reglementează examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului, textul de lege criticat nu aduce nicio atingere accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. Astfel, legiuitorul a instituit o procedură specială în cadrul căreia instanţa examinează dacă cererea de revizuire este făcută în condiţiile prevăzute de lege şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, cu scopul de a descuraja abuzul de drept prin formularea unor cereri de revizuire care nu îndeplinesc condiţiile minimale de validitate şi a căror soluţionare în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi cu participarea procurorului, ar duce inevitabil la tergiversarea cauzelor. Faptul că părţile nu sunt citate cu ocazia analizării admisibilităţii în principiu nu echivalează cu o îngrădire a accesului la instanţă sau a dreptului la apărare, având în vedere că părţile au posibilitatea de a formula în scris punctul lor de vedere. Eventualele abuzuri ale procurorilor, la care se face referire în motivarea excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii autorului excepţiei, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a textului de lege criticat şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.