Decizia ÎCCJ nr. 72/2021 (HP)Punctul X.1

X.1. Asupra admisibilității sesizării 36. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 37. Din cuprinsul acestei prevederi legale rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării: – existența unei chestiuni de drept care să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele; ... – chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... – problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, norma legală fiind susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite. ... ... 38. În speță, sesizarea a fost formulată de un complet al unei curți de apel învestit cu soluționarea pricinii în ultimă instanță. ... 39. În ceea ce privește noutatea problemei de drept se constată că, deși se solicită interpretarea unui act normativ adoptat în anul 2008, litigiile în legătură cu interpretarea și aplicarea acestuia sunt de dată recentă, rezultând, din materialele înaintate de instanțele care și-au exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării, că astfel de litigii au fost inițiate, preponderent, după anul 2019, ulterior adoptării Legii nr. 234/2019. ... 40. De asemenea se constată că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată nu face și nu a făcut obiectul unei hotărâri prealabile sau al unui recurs în interesul legii. ... 41. Referitor la caracterul esențial al chestiunii de drept, instanța de trimitere a justificat necesitatea formulării întrebării, arătând că „interpretarea ce urmează să fie dată de către instanța supremă vizează direct fondul cauzei prin prisma cererii reclamantului de a i se acorda aceste drepturi și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019“. ... 42. În formularea întrebării, însă, instanța de trimitere a preluat, în bloc, categoriile de acte normative la care face referire art. 115 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, adăugând și hotărârea Guvernului menționată de art. 120 alin. (4) , fără a justifica relevanța, pentru speță, a fiecăruia dintre respectivele acte, unele, cum ar fi ghidurile de bune practici, fiind în mod vădit străine de problema indemnizației aferente gradelor profesionale. ... 43. Instanța de trimitere urmărește, în realitate, să obțină o interpretare a art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic în sensul de a ști dacă personalul silvic beneficiază de indemnizația de grad profesional în absența elaborării unor acte normative care să reglementeze modalitatea de stabilire, în concret, a acestui drept salarial. ... 44. Astfel reformulată, întrebarea prezintă un interes vădit pentru soluționarea fondului pricinii, în condițiile în care, așa cum a menționat și instanța de trimitere, reclamantul a solicitat să i se acorde acest drept salarial și pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019, în limitele termenului de prescripție, perioadă în care temeiul de drept pentru solicitarea indemnizației era exclusiv art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, neexistând o normă legală care să permită stabilirea cuantumului acestui drept salarial. ... 45. În concluzie, este îndeplinită condiția privind caracterul esențial al întrebării. ... 46. În fine, în această formulare întrebarea ridică o problemă de drept al cărei grad de dificultate justifică declanșarea mecanismului reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, legislația incidentă fiind imprecisă în condițiile în care, pe de o parte, se reglementează prin lege o indemnizație aferentă gradului profesional, dar, pe de altă parte, nu este elaborată o legislație secundară care să permită cuantificarea și stabilirea în mod concret a acestui drept salarial. ... ...