Decizia ÎCCJ nr. 52/2021 (HP)Punctul III

III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la admisibilitatea sesizării 35. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, reținând că Dosarul nr. 2.796/218/2019 se află pe rolul Curții de Apel Oradea, în ultimă instanță, de lămurirea chestiunii de drept mai sus învederate depinde modul de soluționare pe fond a cauzei respective, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 36. În esență, instanța de sesizare a precizat că problema de drept supusă dezbaterii a fundamentat soluția primei instanțe privind achitarea inculpaților și în prezent formează, adiacent, obiectul căii de atac exercitate de către Ministerul Public. ... 37. În ceea ce privește chestiunea de drept invocată, instanța de sesizare a arătat că, potrivit jurisprudenței cristalizate sub imperiul vechii legislații în materie civilă și penală, odată ce în procesul penal se concluziona prin expertiză medico-legală existența legăturii biologice între părți, soluția instanțelor de judecată era în sensul că suntem în prezența subiecților infracțiunii de incest. ... 38. Instanța de sesizare a mai precizat că dacă adopția produce efectele prevăzute de art. 470 din Codul civil, în sensul că prin aceasta se stabilește filiația dintre adoptat și cel care adoptă și că raporturile de rudenie încetează între adoptat și părinții firești, se pune problema, în mod real, dacă filiația față de tatăl biologic mai poate fi stabilită în condițiile în care adopția este în ființă și produce efectele de mai sus. ... 39. Or, odată ce actele de stare civilă ale copilului au fost întocmite potrivit hotărârii judecătorești de adopție și acestea produc efectele legale de încetare a raporturilor dintre adoptat și părinții firești, pretinsul tată biologic nu ar mai avea calitate și interes ca să modifice registrele de stare civilă atât timp cât adopția nu a fost desființată. ... 40. În cazul în care răspunsul ar fi afirmativ, o altă problemă ar fi aceea de a se determina care sunt persoanele care pot cere stabilirea filiației în condițiile în care pretinsul tatăl refuză să facă recunoașterea la serviciul de stare civilă în condițiile în care titularii acțiunii civile (copilul, mama și pretinsul tată) nu au sesizat până în prezent instanța civilă, iar procurorul poate sesiza instanța civilă doar dacă este în interesul copilului (art. 92 din Codul de procedură civilă). ... 41. În literatura de specialitate s-a ridicat problema dacă rudenia nedovedită produce efecte juridice, răspunsul fiind acela că, până la proba rudeniei, legătura de sânge între două persoane nu este un impediment la căsătorie din punct de vedere legal, iar o eventuală presupunere în acest sens, neconfirmată, ar putea constitui doar un impediment de ordin moral. ... 42. Întrucât dovedirea calității de rudă produce efecte retroactive de la nașterea persoanei, în exemplul dat, căsătoria unor rude în grad prohibit de lege ar fi lovită de nulitate absolută. ... 43. În speța de față, producerea efectelor civile retroactive în urma dovedirii calității de rudă biologică ar avea implicații penale asupra subiecților de drept care știau despre această filiație, însă la momentul comiterii presupusei fapte de incest aceștia nu se aflau într-un raport juridic de filiație care să presupună comiterea infracțiunii de incest. ... 44. În ceea ce privește efectele pe care le produce filiația stabilită ulterior față de părțile din cauză și raporturile de natură penală consumate anterior, instanța de sesizare a considerat că se poate interpreta că principiul activității legii penale în timp ar presupune retroactivitatea în această materie sau dimpotrivă aplicarea legii penale în forma prevăzută de art. 377 din Codul penal tuturor raporturilor juridice născute după stabilirea filiației. ... 45. Totodată, deși art. 440 din Codul civil interzice implicit ca raportul de filiație să fie stabilit în cadrul procesului penal, totuși dispozițiile art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală privind chestiunile prealabile permit instanței penale să judece orice chestiune prealabilă soluționării cauzei chiar dacă prin natura ei acea chestiune este de competența altei instanțe. ... 46. Concluzionând, instanța de sesizare a precizat că, în speța de față, filiația între părți pare să fie stabilită în fapt, însă există un impediment de drept, respectiv de natură legală, astfel că se pune întrebarea dacă între starea de fapt și starea de drept trebuie să existe o corelație pentru a fi în prezența infracțiunii de incest ori este suficient ca unul dintre cele două elemente să fie prezent în cauză sau, dimpotrivă, trebuie să fie prezente ambele elemente, pentru a exista răspundere penală. ... ...