Decizia CCR nr. 740/2025Punctul II

II. Critici extrinseci 7. Întrucât prin decizia de admitere s-a constatat că dispozițiile legii criticate, prin conținutul lor, derogă de la norme de nivelul legii organice care reglementează regimul juridic general al proprietății și, în consecință, legea supusă controlului de constituționalitate, deși a fost adoptată de Parlament ca lege ordinară, așa cum rezultă din formula de atestare a legalității adoptării legii, este, în realitate, o lege organică, apreciem că obiecția formulată de Președintele României trebuia admisă inclusiv în privința criticilor de neconstituționalitate extrinseci referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m) și ale art. 76 alin. (1) din Constituție pentru următoarele motive: ... 8. Într-o bogată jurisprudență recentă în care a analizat obiecții de neconstituționalitate similare în controlul de constituționalitate a priori, Curtea a statuat importanța calificării inițiale a legii ce urmează să fie adoptată, ca organică sau ordinară, întrucât această calificare are influență asupra procesului legislativ, determinând parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative, în funcție de această caracterizare a legii urmând să fie determinată Camera competentă să adopte legea în calitate de primă Cameră sesizată, respectiv Cameră decizională, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituție (a se vedea Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 42, Decizia nr. 537 din 18 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 6 august 2018, paragraful 45, sau Decizia nr. 235 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 19 iunie 2020, paragraful 55). În considerarea rolului pe care calificarea legii în lege organică sau ordinară o are în respectarea procedurii de adoptare a legilor, Curtea, prin Decizia nr. 772/2020 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, a constatat că „legea criticată încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. t) și art. 117 alin. (3) din Constituție, întrucât, prin greșita calificare a naturii juridice a Institutului, a fost adoptată ca lege organică tocmai în considerarea acestor norme de referință. Totodată, prin reținerea incidenței art. 117 alin. (3) din Constituție, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art. 75 alin. (1) , întrucât a fost inversată ordinea de sesizare a Camerelor, și ale art. 76 alin. (1) și (2) , întrucât legea a fost adoptată cu majoritatea de vot specifică legilor organice, și nu celor ordinare.“ ... 9. Analizând desfășurarea procedurii legislative derulate pentru adoptarea legii criticate, ulterior cererii de reexaminare formulate de Președintele României, se constată că această lege a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată cu 78 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 24 de abțineri. Ulterior, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea cu 257 voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 34 de abțineri. Deși votul final acordat a întrunit majoritatea necesară, de jumătate plus unul din totalul numărului de deputați, impusă de exigențele art. 76 alin. (1) din Constituție pentru adoptarea unei legi organice, această împrejurare nu legitimează calificarea legii ca organică și, prin urmare, nu înlătură viciul de neconstituționalitate generat de adoptarea acesteia ca lege ordinară, conform art. 76 alin. (2) din Constituție. ... 10. În jurisprudența sa recentă, Curtea a statuat cu privire la respectarea exigențelor constituționale în procedura parlamentară de adoptare a legilor, că reglementarea într-un domeniu care, prin excelență, aparține legii organice, prin adoptarea unei legi cu caracter derogatoriu sau special, trebuie să se supună dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Constituție, indiferent de majoritatea de vot întrunită în cele două Camere ale Parlamentului (a se vedea Decizia nr. 89/2017, paragraful 42, Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, paragraful 31). Prin aceste decizii, Curtea a dat prevalență celor înscrise în formula de atestare a autenticității legii, care, potrivit art. 40 coroborat cu art. 46 alin. (5) și (6) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, include formula de atestare a legalității adoptării proiectului de lege, utilizată de fiecare Cameră a Parlamentului. Importanța acestei mențiuni rezidă în faptul că ea reprezintă indiciul esențial cu privire la respectarea procedurii de adoptare a legilor, astfel cum aceasta este consacrată în Legea fundamentală. Astfel, ordinea în care cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate proiectul sau propunerea legislativă depinde de caracterizarea legii ca organică sau ordinară, iar în funcție de această caracterizare urmează să fie determinată Camera competentă să adopte legea în calitate de Cameră de reflecție, respectiv Cameră decizională, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituție. Așadar, Curtea a decis în numeroase decizii ale sale că procesul de calificare ab initio a legii ce urmează să fie adoptată, ca organică sau ordinară, are o influență hotărâtoare asupra procesului legislativ, determinând automat și parcursul proiectului de lege sau al propunerii legislative. ... 11. Or în cazul de față, Curtea a constatat că legea criticată a fost calificată, cu încălcarea prevederilor constituționale, pentru motivele arătate în Decizia nr. 740/2025, ca aparținând categoriei legilor ordinare și a fost adoptată atât în procedura inițială, cât și în procedura reexaminării la cererea Președintelui României, ca lege ordinară. Astfel, așa cum rezultă din Raportul comun din data de 18 septembrie 2018 și respectiv din Raportul comun în urma reexaminării din data de 26 octombrie 2020 al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport, ambele din cadrul Senatului, precum și din Raportul comun din 19 februarie 2019 și respectiv din Raportul comun în urma reexaminării din data de 12 mai 2025 al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, toate din cadrul Camerei Deputaților, și inclusiv din Avizul Consiliului Legislativ nr. 300 din 20 iulie 2018, „prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul“. Calificarea legii criticate ca ordinară a determinat, totodată, competența Senatului ca primă Cameră sesizată, potrivit art. 89 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 20 mai 2016, și pe cea de Cameră decizională a Camerei Deputaților, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016. Cu toate că aceeași ordine de sesizare și de decizie ar fi fost aplicabilă și în situația în care propunerea legislativă privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare ar fi fost calificată - în acord cu prevederile constituționale ale art. 75 alin. (1) din Constituție - ca lege organică și adoptată ca atare, această împrejurare nu poate să acopere neregularitatea rezultată din incorecta calificare a legii ca ordinară, în loc de organică. ... 12. Deputații și senatorii nu se pot prevala de motivul unei erori sau de necunoașterea legii și a Constituției în privința determinării caracterului organic sau ordinar al proiectului de lege/propunerii legislative pe care urmează să o dezbată și să o voteze, mai cu seamă că, în funcție de această calificare a legii, aceștia urmează să deruleze procedura legislativă, să determine ordinea de dezbatere a legii de către cele două Camere și să exercite votul în sensul formării majorității necesare adoptării legii ca lege organică sau ordinară. În plus, Curtea Constituțională nu se poate substitui unei Camere a Parlamentului pentru a califica caracterul unei legi adoptate și supuse controlului de constituționalitate înaintea promulgării prin raportare exclusivă la numărul voturilor înregistrat în fiecare Cameră, fără a lua în considerare conținutul normativ al legii, dar și mențiunile înscrise în formula de atestare a autenticității legii, care include formula de atestare a legalității adoptării proiectului de lege, utilizată de fiecare Cameră a Parlamentului întrucât voturile și majoritățile parlamentare necesare adoptării unei legi nu sunt rezultatul unui hazard, ci o consecință a exercitării mandatului de senator/deputat în deplină cunoștință de cauză. Importanța acestei mențiuni înscrise în formula de atestare a autenticității legii [potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 24/2000, formula de atestare a legalității adoptării legii are următorul cuprins: „Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) sau (2) , după caz, din Constituția României, republicată“] rezidă din faptul că ea reprezintă indiciul esențial cu privire la respectarea procedurii de adoptare a legilor, astfel cum aceasta este consacrată de Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 42), iar Curtea a reținut deja în jurisprudența precitată că ambele Camere ale Parlamentului trebuie să trateze legea ca ordinară sau organică și să o adopte prin vot, cunoscându-i caracterul, conform exigențelor art. 76 alin. (1) sau (2) din Constituție, după caz. ... 13. Prin urmare, în considerarea prevederilor constituționale și a jurisprudenței recente, chiar dacă numărul de voturi cu care a fost adoptată legea în fiecare Cameră s-a înscris în proporția corespunzătoare unei majorități absolute necesare adoptării unei legi organice, în condițiile în care formula de atestare menționează că aceasta a fost adoptată ca lege ordinară, apreciem că prin decizia sus menționată Curtea a realizat un reviriment jurisprudențial nemotivat întrucât rolul său constituțional nu îi permitea să legitimeze acoperirea viciilor de neconstituționalitate din procedura legislativă astfel derulată. ... 14. În considerarea celor mai sus expuse, apreciem că criticile extrinseci sunt întemeiate, iar Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m) și ale art. 76 alin. (1) din Constituție. ... ...