Decizia ÎCCJ nr. 40/2021 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 67. Pronunțarea unei decizii interpretative de principiu, în scopul preîntâmpinării apariției unei practici neunitare la nivel național, condiționează admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de îndeplinirea unor condiții extrase din dispozițiile legale redate în cele ce urmează. ... 68. Astfel, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 69. Analiza textelor citate relevă concluzia că atât art. 519, cât și prima teză a art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă condiționează admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de îndeplinirea unor cerințe ce trebuie întrunite cumulativ, și anume: – să existe o cauză aflată în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; ... – lămurirea chestiunii de drept să fie esențială pentru soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să prezinte caracter de noutate și asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 70. De asemenea, chiar dacă nu este explicit enumerată între condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, din necesitatea ca instanța care formulează sesizarea să exprime punctul său de vedere asupra respectivei chestiuni, subliniind dificultatea concretă întâmpinată în interpretarea normelor de drept - conform art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă - se întrevede și condiția ca respectiva chestiune de drept să ridice o dificultate reală, aptă să justifice nevoia de interpretare realizată prin mijlocirea instanței supreme. ... 71. Aceeași condiție se impune și prin evaluarea noțiunii de „chestiune de drept“, care, fără a fi definită, presupune ca intervenția mecanismului de unificare să fie una necesară, impusă de realitatea concretă că norma ori normele de drept supuse concomitent interpretării sunt neclare sau dificil de corelat într-o aplicare unitară și coerentă ori că, lăsată fiind în atributul instanțelor care soluționează litigii în care aceleași norme legale își găsesc aplicarea, se poate ajunge la pronunțarea unor hotărâri judecătorești contrare, ca efect al interpretării primare. ... 72. În aceste circumstanțe, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite în cauză primele patru condiții dintre cele mai sus enumerate. ... 73. Din datele prezentate în motivarea încheierii de sesizare rezultă că litigiul în legătură cu care a fost formulată sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă - titularul sesizării - este învestită cu apelul declarat în materia asigurărilor sociale și urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești care, potrivit art. 103 din Legea nr. 223/2015 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă. ... 74. De asemenea, din datele cauzei, astfel cum au fost expuse în încheierea de sesizare, rezultă că aspectele sesizate de completul de judecată învestit cu soluționarea apelului constituie suportul soluționării pe fond a cauzei, deoarece în speță se pune problema corelării vectorilor de stabilire a cuantumului pensiilor militare de stat prin raportare la dispoziții legale succesive adoptate în acest domeniu. ... 75. Se constată, totodată, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat deja asupra chestiunii de drept supuse interpretării și aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare. Deciziile nr. 63 din 26 octombrie 2020 și nr. 5 din 8 februarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu au tranșat asupra interpretării solicitate, ci numai asupra modalității de operare a mecanismului de actualizare a pensiei militare de stat, adică exclusiv a aplicării art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. ... 76. Condiția noutății chestiunii de drept supuse interpretării nu se confundă cu lipsa jurisprudenței instanței supreme în procedura privind asigurarea unei practici judiciare unitare, ci trebuie, mai mult decât atât, să se justifice pe argumentul că textele de lege supuse interpretării suscită recent, în fața instanțelor de judecată, o dificultate a aplicării acestora și creează premisele apariției unei practici neunitare la nivel național. ... 77. Noutatea problemei de drept trebuie evaluată primordial de autorul sesizării prin relevarea tuturor datelor care pot susține și justifica nevoia instanței de a primi o dezlegare de principiu a unei norme de drept. Din acest punct de vedere, Curtea de Apel Oradea a evocat două hotărâri judecătorești care, în aplicarea textelor de lege supuse interpretării, conțin dezlegări diferite ale chestiunii de drept decât cea prefigurată de instanța sesizată în litigiul originar, hotărâri depuse la dosar de către contestator ca practică judiciară. ... 78. Chiar dacă din propriile evaluări instanța de trimitere a subliniat că numai una dintre acestea are caracter definitiv în sensul considerat de apelant, cealaltă fiind desființată în apel, mai departe nu a procedat la o verificare a jurisprudenței la nivelul tuturor instanțelor pentru a verifica dacă recent aceasta manifestă o tendință divergentă. ... 79. În aceste circumstanțe, examenul condiției noutății chestiunii de drept va fi realizat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar această condiție apare ca îndeplinită atâta vreme cât, potrivit datelor comunicate de curțile de apel naționale, la instanțele la care s-au înregistrat acest gen de litigii, precum cel în care s-a formulat întrebarea adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, practica degajată tinde să devină neunitară. ... 80. Astfel, examenul jurisprudențial demonstrează că, într-o largă majoritate, instanțele au dat un răspuns negativ întrebării ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în timp ce la nivelul Curții de Apel Brașov și al Curții de Apel Cluj au fost pronunțate trei hotărâri definitive diferite, două dintre acestea, ale aceluiași complet de judecată. ... 81. Mai departe, examinând ultima condiție de admisibilitate a sesizării referitoare la dificultatea chestiunii de drept supuse clarificării în scopul aplicării sale unitare la nivel național, se reține că nu orice chestiune de drept se impune a fi interpretată prin acest mecanism, ci numai cele care au un caracter veritabil, care ridică în mod demonstrat în fața instanței de trimitere problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex; în caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a litigiului principal și ar conduce la suprimarea rolului instanței învestite legal cu soluționarea unei cereri, acela de a judeca în mod direct și efectiv o cauză în baza legii, rol consacrat constituțional. ... 82. Nu în ultimul rând, dificultatea chestiunii de drept ține de eficiența sesizării, adică aptitudinea sa de a atinge scopul procedurii, acela de a obține o dezlegare de principiu a acelei categorii de dispoziții normative care sunt neclare, lacunare ori de o complexitate deosebită și care pot primi interpretări diferite prin hotărâri judecătorești, iar acest lucru trebuie demonstrat de instanța care formulează actul de sesizare a instanței supreme. ... 83. Or, din examinarea încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile rezultă că dificultatea problemei de drept sesizate, astfel cum este subliniată, nu a fost demonstrată. ... 84. Instanța de trimitere a realizat în mod esențial o expunere tranșantă, logică și argumentată a modului în care textele de lege corelate, supuse interpretării, își găsesc aplicarea în cauză, fără a sublinia care sunt dificultățile real întâmpinare pentru acest procedeu. ... 85. În punctul de vedere exprimat, corelând textele de lege incidente, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, dispozițiile Legii nr. 152/2017 și art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015, cu distincțiile operate atât în baza acestor acte normative, dar și clarificate în jurisprudența Curții Constituționale - în mod special, prin Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020 și Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020 -, instanța de apel a avut în vedere, plecând de la sfera de aplicare a textelor, distincțiile necesar realizate între noțiunea de majorare, indexare și actualizare a pensiilor militare de stat, ca vectori de stabilire a cuantumului în plată al acestora. ... 86. A statuat astfel că, potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, iar această dispoziție reprezintă regula generală în materie de indexare a pensiilor militare. ... 87. Diferit de această indexare, un alt mecanism de creștere a cuantumului pensiei, identificat de curtea de apel prin interpretarea literală a legii, este cel al actualizării acestor pensii, reglementat de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. În acest articol se arată că pensiile militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. ... 88. În egală măsură, legiuitorul a stabilit, iar instanța de apel a arătat că nu pot fi eludate dispozițiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, prin care s-a statuat că, în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât și cele ale art. 60 alin. (1) , se aplică un singur vector de creștere a pensiei, cel mai favorabil. ... 89. De asemenea, s-a subliniat că indexarea și actualizarea pensiilor militare de stat sunt operațiuni distincte sub aspectul modului de calcul și elementelor la care se raportează: indexarea se aplică la pensia brută, care include și indexările anterioare, în timp ce actualizarea se raportează la cuantumul brut al soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor - ca element al bazei de calcul pentru determinarea cuantumului brut al pensiei -, iar nu la cuantumul brut al pensiei în plată. ... 90. Plecând de la aceste distincții, curtea de apel a subliniat că, întrucât rata medie a inflației pentru anul 2015 a avut o valoare negativă, prin art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 s-a stabilit că, prin derogare de la dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în anul 2016, pensiile militare de stat se majorează cu 5%, legiuitorul asimilând astfel indexarea cu valoarea acestei majorări. ... 91. Similar, pentru anul 2017, a intervenit o nouă majorare, cu 5,25%, tot prin derogare de la dispozițiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, conform art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016. ... 92. Așadar, pentru anii 2016 și 2017 au operat două majorări punctuale, fiecare dintre ele pentru fiecare an, aplicate succesiv la valoarea pensiilor militare brute aflate în plată. ... 93. Totodată, prin Legea nr. 152/2017 s-a prevăzut la art. II alin. (3) lit. b) că, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, precum și ale soldaților și gradaților voluntari, inclusiv personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016, iar acest lucru determina, potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, actualizarea pensiilor militare. ... 94. Prin urmare, s-a distins de către instanța de trimitere că în anul 2017, în privința pensiilor militare de stat, operau concomitent atât majorarea/indexarea stabilită prin actele normative arătate, cât și actualizarea stabilită ca efect al art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, însă aceste criterii de creștere nu puteau fi aplicate concomitent, astfel cum s-a impus prin art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015. ... 95. A mai subliniat instanța de trimitere, în finalul punctului său de vedere asupra chestiunii de drept, că indexările anterior acordate aferente anilor 2016 și 2017 - de 5%, respectiv 5,25% - aplicate la cuantumul brut al pensiilor în plată nu pot fi incluse și avute în vedere ca bază a actualizării, deoarece această actualizare are în vedere un alt reper, respectiv cuantumul brut al soldei de funcție, iar nu cuantumul brut al pensiei aflate în plată. A proceda contrar semnifică o aplicare cumulativă a actualizării cu indexarea pensiilor militare, ceea ce art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 interzice expres. ... 96. Din acest examen al încheierii de sesizare rezultă că instanța învestită în litigiul principal a expus cu claritate raționamentul judiciar, interpretând logic, sistematic și teleologic textele de lege incidente, și a concluzionat că în cauză se impune o dezlegare a chestiunii litigioase bazate pe finalitatea actului normativ interpretat, care a presupus coroborarea aplicată a dispozițiilor normative, cercetând contextul adoptării lor de către autoritatea legiuitoare și prin raportare la conținutul concret al textelor de lege. ... 97. Acest demers nu devoalează dificultatea evidentă și serioasă întâmpinată de completul de judecată în legătură cu problema de drept sesizată, ci, dimpotrivă, membrii acestuia au avut o opinie congruentă și exhaustiv argumentată. ... 98. Din această perspectivă se constată că nu este relevată dificultatea întâmpinată de instanța care judecă procesul cu privire la interpretarea chestiunii de drept sesizate, în realitate, completul confruntându-și opinia, pe de o parte, cu divergența de interpretare a problemei de drept dintre părțile litigante și, pe de altă parte, cu împrejurarea că apelantul a opus în cauză o hotărâre definitivă ce cuprinde o altă soluție asupra aceleiași chestiuni de drept. ... 99. Instanța de trimitere a urmărit astfel nu deducerea, în procedura de interpretare și aplicare unitară a legii de către instanța supremă, a unei chestiuni de drept asupra căreia a sesizat o controversă ori o dificultate reală, ci confirmarea interpretării proprii, determinată exclusiv de premisa că, în cauză, apelantul a opus o hotărâre judecătorească definitivă care conține o dezlegare opusă. ... 100. Subliniind că acest context nu este relevant pentru caracterizarea condiției caracterului real și veritabil al chestiunii de drept, ca fiind aptă să atragă intervenția instanței supreme, trebuie menționat și că examenul jurisprudențial realizat pe baza datelor comunicate de curțile de apel relevă că orientarea majoritară a jurisprudenței corespunde modului în care instanța de trimitere a dat interpretare chestiunii de drept supuse dezbaterii, astfel că rămân izolate, în acest ansamblu, atât Decizia civilă nr. 926 din 4 iulie 2019 a Curții de Apel Brașov - Secția civilă, cât și deciziile civile nr. 1.320/A din 18 noiembrie 2020 și nr. 1.402/A din 9 decembrie 2020, pronunțate de același complet al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... 101. Nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a sesizării, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...