Decizia ÎCCJ nr. 33/2021 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 57. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: ... X.1. Asupra admisibilității sesizării 58. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; ... – chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 59. Verificându-se îndeplinirea acestor condiții, se constată că ele sunt întrunite cumulativ cu privire la sesizarea formulată. ... 60. Astfel, cauza se află în curs de soluționare, fiind în prezent dedusă judecății în faza procesuală a apelului, pe rolul Tribunalului Sibiu. ... 61. Față de dispozițiile art. 94 pct. (1) lit. a) , coroborate cu art. 466 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dosarul se află în ultimă instanță pe rolul tribunalului, competent în judecarea pricinii. ... 62. Având în vedere soluția dată cauzei în primă instanță, care a constat în respingerea acțiunii în tăgăduirea paternității introduse de copilul născut în timpul căsătoriei, pentru intervenirea prescripției extinctive, precum și criticile formulate în apel, care pun în discuție modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, rezultă că soluția în calea de atac exercitată depinde, în principal, de lămurirea prealabilă a termenului înăuntrul căruia poate fi promovată o astfel de acțiune. ... 63. Aceasta înseamnă că există legătura necesară între dezlegarea acestui aspect, obiect al sesizării, și soluționarea cauzei pe fondul criticilor din apel, care vizează, în mod prioritar, termenul de formulare a acțiunii. ... 64. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este nerelevantă din punctul de vedere al admisibilității, câtă vreme, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea acestei instituții, a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat în mod constant că obiectul sesizării îl poate constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina, influența soluționarea raportului de drept dedus judecății. În acest sens au fost pronunțate, spre exemplu, deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020, paragraful 73 (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020); nr. 18 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 74 etc. ... 65. Chestiunea de drept semnalată vizează interpretarea textului menționat, în corelație cu cel al art. 54 alin. 2 din Codul familiei, din perspectiva efectelor produse de Decizia Curții Constituționale nr. 349 din 19 decembrie 2001, în contextul în care aceasta a modificat regimul acțiunii în privința titularilor dreptului de contestare a prezumției de paternitate, recunoscându-l, pentru prima dată, în favoarea copilului din căsătorie și a mamei acestuia. ... 66. Deși această problemă de drept, obiect al sesizării, vizează o normă din Codul familiei, adoptat prin Legea nr. 4/1953, și deci corespunzând unei reglementări cu o aplicare considerabilă din punct de vedere temporal, totuși, dispoziția legală a rămas de actualitate în ce privește sensul interpretării ei, ca urmare a controlului de constituționalitate exercitat asupra acesteia, din care a rezultat un regim juridic incomplet al acțiunii. Aceasta în condițiile în care, lărgindu-se sfera titularilor, a rămas în afara oricărei reglementări aspectul referitor la termenul înăuntrul căruia aceștia pot introduce acțiunea. ... 67. Nu interesează, raportat la datele speței (reclamanta fiind născută în anul 1988) și la limitele sesizării, modificarea intervenită asupra dispozițiilor art. 54 și art. 55 din Codul familiei prin Legea nr. 288/2007, supusă, la rândul ei, unui control de constituționalitate (conform deciziilor Curții Constituționale nr. 755 din 24 iunie 2008 și nr. 1.345 din 9 decembrie 2008, s-a constatat caracterul neconstituțional al prevederilor acestei legi, care făceau aplicabile termenele de prescripție pe care le reglementa, de trei ani, și situației copiilor născuți anterior adoptării legii) și având o aplicare limitată în timp, sub incidența căreia nu intră însă situația dedusă judecății. ... 68. Se constată, din analiza materialelor anexate sesizării, că problema de drept semnalată rămâne și în prezent una cu potențial de a crea divergență jurisprudențială, câtă vreme punctele de vedere ale instanțelor consultate (exprimate, cele mai multe, la nivel teoretic, în absența unei jurisprudențe proprii până la acest moment) sunt diferite, fie în sensul imprescriptibilității acțiunii, fie în sensul unei prescriptibilități în termenul de drept comun de trei ani. ... 69. De altfel, în jurisprudența instanței supreme în materia hotărârilor prealabile, s-a statuat că cerința noutății este îndeplinită nu doar atunci când textul supus interpretării aparține unei reglementări recente, ci și atunci când se impun clarificări sau reevaluări asupra unei norme vechi într-un context legislativ nou (cum este și cel dat de intervenția controlului de constituționalitate). În acest sens sunt, spre exemplu, deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 36 din 4 mai 2020, paragraful 78; nr. 23 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 14 iunie 2018, paragrafele 59, 60; nr. 10 din 20 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 14 noiembrie 2014; nr. 86 din 10 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 11 februarie 2019, paragrafele 91-96; nr. 7 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 30 martie 2017, paragrafele 28-29. ... 70. În consecință, se apreciază ca fiind îndeplinită și această condiție a noutății, care justifică, alături de celelalte, declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii divergente. ... 71. Este întrunită, de asemenea, cerința ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, având în vedere materia căreia îi aparține aceasta, vizând acțiuni în materia filiației, excluse din competența de soluționare a instanței supreme, precum și faptul că nu există un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune. ... ... X.2. Asupra fondului sesizării ... ...