Decizia ÎCCJ nr. 25/2021 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 9. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. 256/311/2020, la 13 ianuarie 2020, contestatoarea A a solicitat, în contradictoriu cu debitorul B, anularea încheierii emise de Biroul executorului judecătoresc C în cadrul Dosarului execuțional nr. 2.433/2018, prin care au fost stabilite cheltuieli de executare suplimentare ce trebuie suportate în avans de către creditoare, arătând că acestea sunt nejustificate (întrucât Biroul executorului judecătoresc nu a arătat care sunt considerentele fixării acestor sume în procesul execuțional), nelegale (deoarece încheierile sunt emise în temeiul art. 697 și următoarele din Codul de procedură civilă care reglementează instituția juridică a perimării executării silite, nicidecum pe cea a cheltuielilor de executare cu sediul reglementat de art. 670 din Codul de procedură civilă) și netemeinice (pentru că executorul judecătoresc nu a precizat, în concret, ce reprezintă și pentru ce sunt necesare aceste cheltuieli suplimentare). ... 10. Contestatoarea a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 670 alin. (3) din Codul de procedura civilă, executorul judecătoresc neprecizând motivul obiectiv (actele de executare estimate a fi necesare) pentru care a solicitat aceste cheltuieli suplimentare, precum și dispozițiile art. 657 din Codul de procedură civilă, deoarece încheierea nu poartă semnătura și ștampila Biroului executorului judecătoresc. ... 11. Prin Sentința civilă nr. 1.280 din 11 martie 2020 pronunțată de Judecătoria Slatina în Dosarul nr. 256/311/2020 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului-debitor și s-a respins contestația la executare formulată de către contestatoarea A, în contradictoriu cu intimatul B, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. ... 12. În motivarea soluției, judecătoria a reținut, în esență, față de dispozițiile art. 36 și 712 din Codul de procedură civilă, că un raport juridic precum cel dedus judecății se naște între creditor și executorul judecătoresc, astfel că acesta din urmă dobândește calitate procesuală pasivă, stabilirea unor cheltuieli de executare nejustificat de mari reprezentând, indirect, un refuz de începere sau de continuare a procedurii de executare silită. ... 13. Creditorul se află astfel în situația în care, pentru a-și vedea respectat dreptul de a pune în executare creanța, este nevoit să accepte cuantumul cheltuielilor cerute de executor, deoarece, în caz contrar, executorul poate refuza declanșarea sau continuarea executării silite. ... 14. Mai exact, deși executorul nu emite o încheiere prin care refuză expres începerea sau continuarea executării silite, în lipsa plății de către creditor a cheltuielilor stabilite, se poate ajunge la același efect al stopării procedurii de executare silită, exclusiv prin voința executorului. ... 15. În al doilea rând, soluția se impune și prin raportare la efectele pe care le-ar avea hotărârea pronunțată în cauză asupra raportului juridic ce a luat naștere între creditor și executorul judecătoresc. ... 16. Astfel, în cazul admiterii unei astfel de contestații la executare, instanța va reduce cheltuielile de executare, iar această reducere se va răsfrânge în patrimoniul executorului judecătoresc, care va fi obligat să înceapă sau să continue procedura de executare silită în limitele cheltuielilor stabilite de instanță. ... 17. Sub acest aspect, dacă executorului nu i se recunoaște calitatea procesuală pasivă, deși hotărârea de admitere se răsfrânge direct în patrimoniul său, acestuia i se refuză orice drept de a se apăra, pentru că, nefiind parte în proces, nu poate beneficia de nicio garanție procesuală, încălcându-i-se altfel un drept fundamental, respectiv dreptul de acces la justiție. ... 18. S-ar putea opina că patrimoniul executorului ar fi afectat și în situația în care contestația la executare este formulată de debitor (caz în care nu executorul judecătoresc, ci creditorul are calitate procesuală pasivă). ... 19. Însă, deși par identice, cele două situații sunt diferite, deoarece admiterea contestației debitorului nu afectează în realitate patrimoniul executorului. În ipoteza reducerii cheltuielilor de executare ca urmare a admiterii contestației debitorului, în măsura în care acestea au fost deja plătite de creditor, ele rămân în patrimoniul executorului. ... 20. Mai exact, restituirea către creditor a cheltuielilor de executare pe care instanța le-a constatat nelegal stabilite în urma contestației debitorului nu se face în temeiul hotărârii judecătorești pronunțate în acest proces, ci fie se face de bunăvoie de către executor, fie în urma unei alte acțiuni în instanță, formulată de creditor, acțiune în care, de asemenea, calitate pasivă are tot executorul judecătoresc, ca parte a raportului juridic litigios creat. ... 21. Un alt aspect legat de soluția pronunțată în cauză este suportarea consecințelor pierderii procesului, respectiv plata cheltuielilor de judecată. ... 22. În situația în care, în litigiul de față, s-ar aprecia că debitorul este cel care are calitate procesuală pasivă (iar nu executorul judecătoresc), dat fiind faptul că partea care pierde procesul va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată (art. 453 din Codul de procedură civilă), s-ar ajunge ca, în cazul în care contestația la executare este admisă, debitorul să fie obligat să plătească creditorului cheltuieli de judecată, deși nu are absolut nicio culpă referitoare la stabilirea de către executorul judecătoresc a cuantumului cheltuielilor de executare. ... 23. Judecătoria a reținut, de asemenea, că în sensul aceleiași opinii s-a exprimat și Înalta Curte de Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 8/2016 pronunțate în soluționarea unui recurs în interesul legii. ... 24. Toate aceste aspecte dovedesc faptul că în situația contestării cheltuielilor de executare stabilite de executorul judecătoresc, raportul litigios ia naștere între creditor și executorul judecătoresc. Debitorul nu doar că nu este parte în acest raport, ci este posibil ca nici să nu fi luat cunoștință de existența acestuia, în cazurile în care executarea silită nu a fost încă demarată. ... 25. În consecință, s-a constatat că intimatul chemat în judecată (respectiv debitorul) nu are calitate procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care a fost respinsă contestația la executare ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. ... 26. Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatoarea A, solicitând anularea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, conform prevederilor art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 27. Apelanta a arătat că, pronunțându-se în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a debitorului, instanța de fond a apreciat, în mod eronat, că doar executorul judecătoresc poate avea calitate procesuală pasivă în cauză, în contextul în care contestația are ca obiect încheierea de stabilire de către executor a cheltuielilor suplimentare de executare. ... 28. Sub un prim aspect, instanța de apel urmează să constate că raționamentul judecătorului fondului este în vădită contradicție atât cu legislația incidentă, cât și cu jurisprudența constantă stabilită la nivelul instanțelor judecătorești, precum și la nivelul Curții Constituționale a României. ... 29. Un al doilea aspect privește nelegalitatea sentinței apelate, care rezultă și din neobservarea dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă; astfel, în contextul în care opinia instanței de fond este în sensul că această cauză se poate soluționa numai în contradictoriu cu executorul judecătoresc, instanța avea obligația de a pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a executorului. Numai în măsura în care instanța ar fi pus în discuția părților introducerea în cauză a executorului, iar părțile s-ar fi opus, instanța era îndreptățită să respingă cererea, fără a se pronunța pe fond. ... 30. Având în vedere neîndeplinirea în cauză a celor două condiții cumulative prevăzute expres de dispozițiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, este evident că soluția instanței este una profund eronată, părțile neavând posibilitatea de a dezbate legalitatea și oportunitatea introducerii în cauză a executorului. ... 31. Un al treilea aspect privește faptul că acțiunea formulată a fost introdusă cu bună-credință, cu singurul scop de a înlătura abuzul executorului judecătoresc reprezentat de stabilirea unor cheltuieli de executare suplimentare, vădit nejustificate, pretinse în contextul obținerii unei exclusivități de executare a debitorilor apelantei din circumscripția Curții de Apel Craiova. ... 32. La termenul din 29 septembrie 2020, tribunalul a apreciat necesară lămurirea cadrului procesual și, din oficiu, a dispus citarea părților cu mențiunea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la eventuala incidență în cauză a prevederilor art. 78 alin. (1) coroborat cu art. 670 alin. (1) și (6) din Codul de procedură civilă în raport cu interpretarea instanței supreme, așa cum rezultă din Decizia nr. 8/2016 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii și Decizia nr. 15/2016 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 33. Contestatoarea a depus precizări, prin care a apreciat că Biroul executorului judecătoresc nu are calitate procesuală pasivă. Intimatul-debitor nu a depus precizări în sensul celor solicitate. ... 34. Tribunalul, după ce a invocat din oficiu excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii a Biroului executorului judecătoresc C, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor arătate în decizia de față, apreciind că sesizarea este necesară pentru soluționarea cauzei inclusiv din perspectiva excepției invocate și a suspendat judecarea cauzei până la pronunțarea instanței supreme. ... ...