Decizia ÎCCJ nr. 4/2021 (HP)Punctul III.1

III.1. Într-o opinie majoritară, exprimată de Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București (Tribunalul București, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea), Curtea de Apel Constanța (Tribunalul Constanța), Curtea de Apel Craiova (Tribunalul Dolj), Curtea de Apel Galați (Judecătoria Brăila), Curtea de Apel Iași (Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Huși, Judecătoria Iași), Curtea de Apel Oradea (Judecătoria Carei, Judecătoria Negrești-Oaș) și Curtea de Apel Timișoara (Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Timiș, Judecătoria Caransebeș), s-a susținut că fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.), nu realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal. În susținerea acestei orientări, instanțele au achiesat la argumentele reținute de Curtea de Apel Brașov, astfel cum se regăsesc în încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ...