Decizia ÎCCJ nr. 4/2021 (HP)Punctul III.2

III.2. În opinia minoritară, exprimată de Curtea de Apel București - Secția a II-a penală (Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Slobozia), Curtea de Apel Iași (Judecătoria Bârlad), Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara (Judecătoria Reșița, Judecătoria Timișoara), s-a apreciat că fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.), realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerințele ca acțiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept și, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului. În susținerea acestei opinii s-a arătat că datele introduse răspund exigențelor art. 181 alin. (2) din Codul penal, constituie date informatice și sunt utilizate fără drept, întrucât noțiunea „fără drept“ se referă la utilizarea datelor persoanei vătămate (nume, fotografii etc.), iar nu la dreptul de a utiliza sistemul informatic. În situația deschiderii și utilizării unui cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, fără drept, furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană, informațiile ce vizează acea persoană sunt folosite fără acordul acesteia din urmă, în sensul că sunt postate în spațiul public informații despre o persoană care nu și-a dat acordul și, astfel, cel ce le utilizează nu are acest drept. Chiar dacă s-ar aprecia că sintagma „fără drept“ nu poate fi avută în vedere în referire la persoana vătămată, faptul că rețeaua de socializare nu are mecanisme de verificare tehnică a corectitudinii datelor introduse de persoana care creează contul nu poate echivala cu acordul acelei rețele pentru crearea de conturi fictive, ci cu o încredere a rețelei respective că utilizatorii sunt de bună-credință și vor utiliza date reale la crearea conturilor. Acțiunea are ca rezultat date necorespunzătoare adevărului, întrucât, deși datele sunt reale, nu este reală, în esență, voința de publicare a acestora. În cadrul acestei opinii s-au formulat observații în sensul că nu ar fi întrunită condiția sub aspectul producerii de consecințe juridice, una dintre opinii fiind în sensul că încadrarea corectă ar fi fost în infracțiunea prevăzută de art. 226 alin. (2) din Codul penal. O altă opinie, minoritar exprimată, a fost în sensul că fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului (rețea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deținătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date reale vizând această persoană (informații, fotografii, imagini video etc.), realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de fals informatic prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerința ca acțiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept, însă nu și sub aspectul condiției de a avea ca rezultat date necorespunzătoare adevărului. În acest sens s-a avut în vedere faptul că datele introduse sunt corespunzătoare adevărului. ...