Decizia ÎCCJ nr. 74/2020 (HP)Punctul II

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 16.11.2020 · dosar 2.897/109/2018
Punctul II
II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat pronunțarea hotărârii prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina Obiectul judecății și soluția instanței de fond 2. Reclamantul, persoană fizică, a sesizat instanța de contencios administrativ cu o cerere de anulare a Ordinului nr. xxx din 2 mai 2018, emis de prefectul județului Argeș, prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului său de primar, înainte de expirarea duratei acestuia, ordinul fiind emis după rămânerea definitivă a raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul în perioada 14 iunie 2012-12 februarie 2013. ... 3. Raportul de evaluare nr. xxxxx/G/II/13.06.2013 a fost contestat de reclamant, acțiunea făcând obiectul Dosarului nr. 1.484/46/2013, soluționat definitiv prin Decizia nr. 3.618 din 16 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, din cuprinsul căreia instanța de trimitere redă următoarele considerente: În privința excepției prescripției răspunderii disciplinare pentru faptele la care se referă Raportul de evaluare nr. xxxxx/G/II din 13.06.2013, se constată că, deși inițial a susținut că acesta ar constitui un motiv de ordine publică, ulterior, a renunțat la această calificare, dar a solicitat să se țină seama de cele stabilite de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 449 din 16 iunie 2015. Într-adevăr, în considerentele Deciziei nr. 449 din 16 iunie 2015 a Curții Constituționale ce vizează excepția de neconstituționalitate, între altele, a prevederilor art. 11 din Legea nr. 176/2010, s-a statuat că: 27. .... nu (se) poate reține această critică, fiind în logica reglementării ca verificarea existenței împrejurărilor de natură să atragă un conflict de interese sau o stare de incompatibilitate să vizeze perioada în care persoana în cauză a deținut funcția publică. (...) Cu alte cuvinte, textul fixează un termen înlăuntrul căruia Agenția are dreptul de a efectua evaluarea. Astfel, aceasta are la dispoziție un interval de timp egal cu durata mandatului alesului local, la care se adaugă încă 3 ani de la momentul încheierii mandatului, în care aceasta poate efectua activitățile amintite. Așadar, textul menționat stabilește numai termenul maxim în interiorul căruia Agenția Națională de Integritate își poate exercita competența amintită, fără a conține vreo reglementare referitoare la prescripția răspunderii persoanei asupra căreia a purtat evaluarea. Normele, regulile și termenele în care răspunderea civilă (delictuală, pentru fapta proprie), penală sau administrativă (disciplinară) se prescrie, nemaiputând fi angajată, sunt reglementate de normele specifice acestor materii. Astfel, în materie civilă, care acoperă și sfera administrativă, se aplică termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 2.517 din Codul civil, sau, după caz, în funcție de momentul săvârșirii faptei și implicit a legii aplicabile, de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 11 din 15 iulie 1960, abrogat prin Legea nr. 70/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. În materie penală, răspunderea pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, incriminat ca atare la art. 301 din Codul penal, se prescrie în termen de 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) din același cod. ... 28. Curtea observă că, potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, dacă este cazul, organelor de urmărire penală și celor disciplinare. Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din aceeași lege, persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ. Cu prilejul analizării legalității raportului de evaluare, față de data săvârșirii faptei cu privire la care se apreciază că ar fi de natură să atragă incompatibilitatea sau să reprezinte un conflict de interese, instanța de contencios administrativ va verifica dacă nu s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii civile, care guvernează inclusiv raporturile de natură administrativă, în lipsa unui termen stabilit expres în legea specială sau, după caz, penale. Termenul de prescripție a răspunderii, civilă sau penală, începe să curgă, evident, de la data săvârșirii faptei susceptibile de a fi considerată conflict de interese ori cauză de incompatibilitate. ... În raport cu aceste considerente nu se poate reține că a intervenit prescripția răspunderii pentru fapta de incompatibilitate reținută în sarcina intimatului-reclamant deoarece fapta a fost săvârșită în perioada 14.06.2012-12.02.2013, iar raportul de evaluare a fost întocmit la 13.06.2013 de către Agenția Națională de Integritate. Considerentele deciziei Curții Constituționale nu ar putea fi interpretate, așa cum susține intimatul-reclamant, în sensul că termenul de 3 ani pentru antrenarea răspunderii ca urmare a constatării stării de incompatibilitate s-ar calcula în raport cu soluționarea acțiunii în anulare a raportului de evaluare, deoarece chiar Curtea Constituțională a arătat că: 29. Sub acest aspect devin relevante cele statuate în jurisprudența sa, mai sus arătate (paragraful 23), în sensul că Agenția Națională de Integritate desfășoară exclusiv o activitate administrativă de evaluare a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, constând în întocmirea de rapoarte care evidențiază fapte ori situații cu semnificație juridică, a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege. Ca atare, Agenția Națională de Integritate nu face altceva decât să semnaleze existența unor potențiale nesocotiri ale prevederilor legale referitoare la conflictele de interese și compatibilități. Ulterior revine instanței de contencios administrativ chemată să se pronunțe asupra legalității raportului de evaluare, atunci când fapta nu are valențe penale, sau celei care judecă procesul penal declanșat ca urmare a finalizării urmăririi penale cu întocmirea unui rechizitoriu ca act de învestire a instanței și trimitere în judecată a persoanei evaluate obligația de a se pronunța, cu precădere, cu privire la intervenirea prescripției răspunderii. Verificarea normelor referitoare la prescripția răspunderii pentru fapta în discuție va fi făcută de instanța de judecată indiferent dacă, în virtutea prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, acționând în interiorul termenului pe care legea i-l acordă, Agenția Națională de Integritate a întocmit un raport de evaluare cu privire la o faptă pentru care, potrivit reglementărilor aplicabile, răspunderea nu mai putea fi angajată, fiind deja prescrisă. ... În raport cu toate aceste considerente, în baza art. 496 din Codul de procedură civilă raportat la art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, va fi admis recursul, casată sentința atacată și, în rejudecare, va fi respinsă acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată. ... 4. În motivarea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului în cadrul căruia a fost formulată sesizarea ce face obiectul analizei de față (Dosarul nr. 2.897/109/2018), inter alia, reclamantul a invocat prescripția răspunderii sale, sens în care a invocat termenul general de prescripție (de 3 ani) prevăzut de art. 2.517 din Codul civil, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 449 din 16 iunie 2015, cu referire la considerentele privind momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, și anume cel al săvârșirii faptei susceptibile a fi considerată cauză de incompatibilitate. ... 5. În cadrul Dosarului nr. 2.504/109/2018, reclamantul a formulat o cerere de constatare a prescripției răspunderii sale, angajată potrivit aceluiași act administrativ - Ordinul nr. xxx din 2 mai 2018. ... 6. Completul de judecată la care a fost restituit Dosarul nr. 2.504/109/2018 a apreciat că trebuie suspendată judecata în Dosarul nr. 2.897/109/2018, până la soluționarea definitivă a acțiunii în constatare, acțiune care a fost respinsă ca inadmisibilă, prin Sentința nr. 438 din 10 iunie 2019, definitivă prin nerecurare. ... 7. Reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în Dosarul nr. 2.897/109/2018, iar la termenul fixat pentru analizarea acestei cereri a depus o nouă cerere, intitulată „Precizări“, în cadrul căreia a expus motive noi de anulare a ordinului atacat și a dezvoltat pe cele inițial formulate, menținând motivul constând în prescripția răspunderii sale. ... 8. În cadrul dezbaterilor, s-a solicitat apărătorului reclamantului să prezinte concluziile sale privind modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, în contextul motivului cererii referitor la prescripția răspunderii reclamantului pentru situația de incompatibilitate constatată prin raportul de evaluare rămas definitiv la data de 16 noiembrie 2017, opinia, consemnată în cadrul încheierii de dezbateri, fiind în sensul că și acest termen este unul similar, tot de 3 ani, și că se poate observa că Agenția Națională de Integritate a fost sesizată din oficiu, apreciind că această sesizare din oficiu nu presupune o întrerupere a acestui termen. ... 9. Cu prilejul deliberării privind problema de drept pusă în discuție în legătură cu motivul referitor la prescripția răspunderii reclamantului, s-a constatat că există practică judiciară neunitară, așa cum a rezultat din hotărârile judecătorești depuse de reclamant la dosarul cauzei. ... 10. În legătură cu problema de drept soluționată diferit, referitoare la interpretarea și aplicarea normelor privind prescripția răspunderii și aplicării sancțiunii, avându-se în vedere și că hotărârea prin care se va soluționa cauza urmează a fi pronunțată în primă și ultimă instanță, fiind definitivă conform art. 69 alin. (5) teza finală din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 215/2001), în forma în vigoare la data formulării acțiunii, s-a apreciat necesară repunerea pe rol a cauzei, pentru a se pune în discuție, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la problema menționată. ... 11. Instanța de trimitere precizează, de asemenea, că prin Sentința nr. 611 din 8 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.897/109/2018/a1, a fost admisă cererea de suspendare a efectelor ordinului atacat, până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond, sentința fiind menținută prin Decizia nr. 128 din 25 ianuarie 2019 a Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... ...
Sursa oficială ↗