Decizia ÎCCJ nr. 66/2020 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 12. Prin Sentința civilă nr. 1.064 din 2 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Gheorgheni, în Dosarul nr. 1.232/234/2014, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea având ca obiect anularea planului parcelar nedatat, vizat de primar, care a stat la baza intabulării în cartea funciară a titlului de proprietate nr. xxxxx din 5 martie 2004; a fost admisă în parte cererea de intervenție, în sensul respingerii acțiunii principale, ca neîntemeiate; au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile având ca obiect anularea parțială a planului parcelar al comunei S și obligarea pârâtei Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor S să modifice planul parcelar actual formulate în cadrul cererii de intervenție principală; a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea intervenienților de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. ... 13. Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Gheorgheni a reținut că reclamantul Grupul Asociativ de Pădure nr. xx S, în temeiul legilor fondului funciar, a solicitat retrocedarea unei suprafețe totale de 45,82 ha teren cu vegetație forestieră (parțial pășune), solicitare în raport cu care i s-a eliberat inițial titlul de proprietate nr. xxxxx/2004 pentru o suprafață de 6,20 ha pășune. ... 14. Prima instanță a reținut că, în cauză, problema litigioasă vizează, în esență, compararea a două schițe ce au fost intitulate de reclamantă „planuri parcelare“, aceasta având interesul menținerii propriei schițe, în baza căreia și exercită posesia terenurilor incluse în titlurile de proprietate eliberate în favoarea sa, cu consecința anulării schiței „plan parcelar“ ce a fost întocmită anterior și care a fost vizată, la data emiterii sale, de primarul comunei S. S-a mai reținut că reclamantul a folosit o argumentare de natură a crea confuzie între schițele prezentate, în scopul preconstituirii pentru sine a unei pretinse anteriorități a schiței invocate în favoarea sa. ... 15. Prima instanță a reținut că în cauză, la nivelul Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S, nu există un plan parcelar întocmit care să fi fost validat de Comisia județeană pentru aplicarea legilor fondului funciar H, în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005. ... 16. În atare situație, potrivit Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 634/2006 (Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006), în vigoare la momentul întocmirii celor două schițe, în cazul în care nu există un plan parcelar documentațiile cadastrale vor fi însoțite de „plan de încadrare în tarla“, cu mențiunea „imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar“. ... 17. Analizând cererea reclamantei privind „anularea actului intitulat plan parcelar nedatat, realizat la scara de 1:5000 extravilan“, instanța de fond a constatat că acea schiță nu constituie un veritabil document - plan parcelar în accepțiunea legii, dar, spre deosebire de schița de care se prevalează reclamanta, acel act este anterior emis și poartă certificarea prin semnătura reprezentantului UAT - primarul comunei, care are și calitatea de președinte al comisiei locale. Prin plan parcelar se înțelege reprezentarea grafică a unei tarlale care conține limitele tuturor imobilelor din tarla și detaliile stabile din teren ce o definesc, planul parcelar devenind plan cadastral după recepția și atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial de cadastru și publicitate imobiliară. Totodată, prin Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 634/2006, a fost stabilită și procedura privind modalitatea de recepție a planurilor parcelare și atribuirea numerelor cadastrale pentru imobilele situate în extravilan, retrocedate conform legilor speciale de retrocedare nr. 18/1991, nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2000) etc. Astfel, planul parcelar se întocmește de către persoane autorizate, cu respectarea normelor și regulamentelor în vigoare, la solicitarea autorităților publice locale și centrale sau a altor persoane interesate. ... 18. Scopul întocmirii planului parcelar este acela al identificării tarlalelor, al numerotării unitare la nivel de teritoriu administrativ, al realizării corespondentului între actele de proprietate deținute de proprietari și poziționarea fizică în teren a amplasamentului, executantul planului parcelar actual trebuind să respecte documentațiile cadastrale întocmite anterior, în baza cărora s-a realizat intabularea dreptului de proprietate al intervenientelor în cărțile funciare deschise pentru terenurile înscrise în titlul acestora de proprietate. ... 19. În aceste condiții, prima instanță a reținut că schița avizată de primarul comunei S, deși nu are valoarea juridică a unui plan parcelar, constituie un înscris oficial emis anterior celui invocat de reclamant ca având aceeași valoare, înscris care a stat la baza identificării și întocmirii tuturor documentelor necesare intabulării dreptului de proprietate al intervenientelor în interes propriu în prezenta cauză, drept care, astfel, a devenit opozabil erga omnes, a intrat în circuitul civil și, pe cale de consecință, se bucură de protecția civilă garantată inclusiv de Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). ... 20. Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul Grup Asociativ de Pădure nr. xx S, solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, deoarece aceasta a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului și fără a se pronunța asupra unor cereri esențiale și excepții formulate. În subsidiar, apelanta a solicitat anularea în tot sau în parte a sentinței, cu reținerea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată. ... 21. În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a calificat greșit actul juridic dedus judecății, iar, ca urmare, în loc să constate că se impunea în sarcina comisiilor de fond funciar rectificarea actelor administrative care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale părților și clarificarea tuturor divergențelor, cu consecința respectării dreptului de proprietate al părților, a preferat să lase nesoluționată problema, lăsând să persiste diferendul dintre părți, ceea ce contravine menirii unei instanțe de judecată. ... 22. Intimații-intervenienți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat. ... 23. Prin încheierea din data de 6 mai 2020, Tribunalul Harghita - Secția civilă a pus în vedere părților să își exprime punctul de vedere cu privire la natura înscrisului a cărui anulare a fost solicitată de reclamant, respectiv dacă este un act juridic sau este un document tehnic, iar, prin raportare la natura sa, să precizeze dacă este admisibilă acțiunea în anulare formulată de reclamant. ... 24. Prin cererea depusă la data de 17 iunie 2020, apelantul-reclamant a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este natura juridică a înscrisului denumit „plan parcelar“, respectiv dacă acesta este un act administrativ/juridic de natură a produce efecte juridice sau este un simplu act tehnic, fără a produce efecte juridice? ... 25. Prin încheierea din 10 iulie 2020, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...